Sursa poza si informatii: Mediafax.ro

Astăzi, 28 iunie 2025, se împlinesc 85 de ani de la un eveniment crucial în istoria României: cedarea Basarabiei, a nordului Bucovinei și a Ținutului Herța către Uniunea Sovietică, în urma ultimatumului sovietic din 26 iunie 1940.

Ultimatumul sovietic și cedarea teritoriilor

La 26 iunie 1940, Uniunea Sovietică a transmis României un ultimatum prin care solicita retrocedarea Basarabiei și transmiterea părții de nord a Bucovinei. Guvernul sovietic invoca pretinse drepturi istorice asupra acestor teritorii, menționând că Basarabia fusese anexată de Imperiul Țarist în 1812 și revenise la România în 1918, iar nordul Bucovinei, care nu făcuse parte din Imperiul Rus, fusese parte a Imperiului Austro-Ungar până în 1918. (adevarul.ro)

Sub presiunea militară a Uniunii Sovietice și în contextul internațional nefavorabil – prăbușirea Franței și semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov între Germania nazistă și URSS la 23 august 1939 – guvernul român a decis, la 27 iunie 1940, să accepte condițiile sovietice și să evacueze administrația și armata din teritoriile vizate. (adevarul.ro)

Ocuparea și consecințele imediate

În dimineața zilei de 28 iunie 1940, trupele sovietice au început ocuparea Basarabiei, a nordului Bucovinei și a Ținutului Herța. Operațiunea s-a desfășurat în condiții de tensiune, cu incidente izolate între populație și militari, precum și cazuri de umilire a trupelor române în retragere. (adevarul.ro)

Populația totală a teritoriilor cedate la 28 iunie 1940 era de aproximativ 3,2 milioane de locuitori, iar suprafața pierdută de România a fost de circa 50.800 kilometri pătrați. (adevarul.ro)

După anexarea teritoriilor, autoritățile sovietice au declanșat un proces sistematic de epurare politică, socială și etnică, care a inclus arestări, execuții și deportări în masă. (adevarul.ro)

Evenimentele ulterioare și schimbările politice în România

Două luni mai târziu, pe 30 august 1940, România a pierdut și Ardealul de Nord, în urma Dictatului de la Viena impus de Germania nazistă și Italia fascistă. Prin acest act, România a cedat 43.492 km² către Ungaria, teritoriu locuit de aproximativ 2,6 milioane de oameni. Guvernul român a fost constrâns să accepte arbitrajul pentru a evita un conflict militar direct. (adevarul.ro)

Pe 7 septembrie 1940, România a cedat și Cadrilaterul (sudul Dobrogei) către Bulgaria, prin Tratatul de la Craiova, sub presiunea Berlinului. Pierderea a fost însoțită de un schimb forțat de populații între cele două țări. (adevarul.ro)

Valul de cedări teritoriale a provocat o gravă criză politică internă. În fața protestelor și a pierderii încrederii publice, regele Carol al II-lea l-a numit pe generalul Ion Antonescu la conducerea guvernului, pe 4 septembrie 1940. La scurt timp, Carol a fost forțat să abdice în favoarea fiului său, Mihai I, pe 6 septembrie. Carol a părăsit țara în ziua următoare. (adevarul.ro)

Pe 14 septembrie 1940, noul conducător al statului, Ion Antonescu, a proclamat instaurarea Statului Național-Legionar, în parteneriat cu Mișcarea Legionară, condusă de Horia Sima. România a intrat astfel într-o nouă etapă politică, marcată de alianța cu Germania nazistă și de abandonarea democrației. (adevarul.ro)

În mai puțin de trei luni, România a pierdut aproape o treime din teritoriu și și-a schimbat complet conducerea și regimul politic. (adevarul.ro)

Reflecții asupra evenimentelor și impactul lor

Evenimentele din 28 iunie 1940 și cele care au urmat au avut un impact profund asupra României și au lăsat urme adânci în memoria colectivă. Comemorarea acestora este esențială pentru înțelegerea istoriei naționale și pentru a preveni repetarea unor astfel de tragedii în viitor.

Astăzi, la 85 de ani de la aceste evenimente, este important să reflectăm asupra lecțiilor învățate și să ne asigurăm că istoria nu este uitată, pentru a construi un viitor mai bun și mai înțelept.