aproape 400.000 de români la urne în Italia, Marea Britanie și Germania. Top 5 țări cu cea mai mare participare!
Sursa poza: Mediafax.ro
Alegerile prezidențiale din 2025 au generat un interes crescut în rândul românilor din diaspora, înregistrând o participare semnificativ mai mare comparativ cu scrutinele anterioare. Noua rundă de vot din acest an a adunat un număr record de votanți din rândul comunităților românești plecate peste hotare, evidențiind dorința acestora de a influența viitorul țării.
Potrivit datelor furnizate în timp real de către Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), până sâmbătă la ora 23:10, 397.887 de români din străinătate și-au exprimat votul. Această cifră reprezintă o prezență de 2,21% din totalul cetățenilor cu drept de vot aflați în afara granițelor, marcând un progres semnificativ față de alegerile din noiembrie 2024, când la aceeași oră abia dacă votaseră puțin peste 125.000 de români.
Țările Cu Cea Mai Mare Prezență
Pe primul loc în clasamentul prezenței votanților se află Italia, unde peste 17.600 de români și-au exercitat dreptul constituțional. Este urmată îndeaproape de Germania și Marea Britanie, fiecare contribuind cu un număr de voturi notabil. De asemenea, Spania și Republica Moldova completează topul țărilor cu cel mai mare număr de cetățeni români participanți la scrutin.
Accesul la o infrastructură electorală extinsă, cu un număr total de 966 de secții de votare în întreaga lume, le-a permis românilor să participe într-un număr atât de mare la acest proces democratic.
Evoluția Prezenței La Urne
Datele colectate de la AEP indică o ascensiune constantă a prezenței pe parcursul celor trei zile de votare. Până la ora 14:00, numărul voturilor exprimate depășise deja pragul de 200.000, în timp ce la ora 18:00 se înregistrau peste 300.000 de voturi. Această creștere exponențială continuă să evidențieze o mobilizare fără precedent comparativ cu alte scrutine.
Contextul Alegerilor Prezidențiale
Alegerile prezidențiale din 2025 se desfășoară pe parcursul a două tururi, programate pentru 4 și 18 mai, permițând alegătorilor să-și exprime votul în baza unui act de identitate valabil. Schimbarea majoră introdusă în acest proces electoral a fost extinderea perioadei de votare în diaspora la trei zile, oferind astfel o flexibilitate mai mare cetățenilor români din afara țării.
Creșterea participării la vot în diaspora nu numai că a contribuit la sporirea entuziasmului electoral, dar a și subliniat importanța comunităților românești din străinătate în definirea viitorului politic al României. Această mobilizare poate indica atât un semnal de nemulțumire față de situația curentă, cât și un angajament pe termen lung al românilor de a influența schimbările politice din țară.
Concluzii
În concluzie, alegerile prezidențiale din acest an stau sub semnul unui angajament reînnoit al diasporei față de România. Acest fenomen reflectă atât o conștientizare sporită a importanței votului în conturarea direcției naționale, cât și dorința de a stimula o schimbare pozitivă în conducerea țării. Indiferent de rezultatele finale, participarea record a diasporei rămâne o realizare notabilă a acestor alegeri, subliniind eforturile continue de a integra vocea românilor din întreaga lume în procesul democratic național.