Sursa poza: Economica.net

Primăvara aceasta vine cu vești mai puțin dulci pentru amatorii de cireșe din România. Pasionații de fructe de sezon și-au găsit dezamăgirea în piețe, deoarece cireșele de mai, atât de așteptate, sunt aproape inexistente. Gheorghe Vlad, președintele Organizației Interprofesionale a Producătorilor de Legume și Fructe (OIPA), a confirmat că din cauza vremii nefavorabile, producția de cireșe a fost sever compromisă.

Natură Neprielnică și Cultivatorii Afectați

Condițiile meteorologice din preajma sărbătorilor pascale au adus îngheț și brumă ce au durat între trei și patru zile, afectând până la 90% din pomii fructiferi. "Nu le-au mai rămas nici frunze și nici flori", afirmă Vlad. Acest fenomen meteo extrem a avut un impact devastator nu doar asupra cireșilor, ci și asupra legumelor cultivate în câmp, care au stagnat în evoluție și își vor întârzia maturizarea.

Etichetare Îndoielnică

Un alt subiect fierbinte este cel al etichetării produselor. Deși producția locală este aproape inexistentă, există riscul ca pe piețe să apară cireșe etichetate ca fiind românești, dar care sunt importate. Vlad avertizează consumatorii să fie vigilenți și să verifice cu atenție originea fructelor.

Măsuri de Susținere pentru Agricultori

Data de 5 mai marchează o întâlnire importantă între legumicultori, pomicultori și Ministerul Agriculturii, unde se vor discuta soluții pentru a atenua impactul financiar asupra industriei. Aceasta este deosebit de importantă în contextul numeroaselor plantații care se află în perioada de implementare sau monitorizare după accesarea fondurilor europene. Neatingerea obiectivelor de producție ar putea aduce riscul rambursării fondurilor.

Apeluri pentru Ajutor Financiar

Cultivatorii cer despăgubiri și facilități fiscale pentru anul 2025, cât și eliminarea acestuia din anii de monitorizare. "Plantațiile necesită întreținere, iar fără un ajutor financiar, mulți cultivatori se pot confrunta cu dificultăți financiare severe", explică Vlad. El menționează că în alte țări europene cum ar fi Bulgaria și Ungaria, guvernele au deja programe de ajutor financiar pentru a susține agriculturii afectate de îngheț. Bulgarii, de exemplu, primesc 5.000 de euro pe hectar, iar în Ungaria sprijinul este de 2.000 de euro pe hectar.

Perspective Europene

Pe lângă despăgubirile directe, alte țări precum Franța propun reduceri ale contribuțiilor sociale și de sănătate (CAS și CASS) ca măsură de sprijin pentru agricultură. Astfel de inițiative ar putea servi drept model și pentru România, în încercarea de a stabiliza industria legumelor și fructelor.

Concluzii

Industria fructelor și legumelor din România se confruntă cu provocări majore în urma capriciilor naturii. În absența unor intervenții hotărâte din partea autorităților, efectele pozitive ale fondurilor europene accesate s-ar putea pierde. În aceste condiții, doar solidaritatea și parteneriatul între sectorul agricol și autorități vor putea asigura o redresare eficientă și sustenabilă. Adaptarea la astfel de condiții extreme devine, astfel, o prioritate nu doar pentru supraviețuire, ci și pentru viitorul agriculturii românești.