Constructorii se întâlnesc cu ministrul Finanțelor pentru a rediscuta IMCA și a obține sprijinul statului în garantarea unor proiecte publice cu un grad de execuție sub 30% cu impact social mare
Constructorii discută cu ministrul Finanțelor pentru revizuirea IMCA și susținerea proiectelor publice cu impact social major și grad redus de execuție
Constructorii din România se pregătesc să aibă o întâlnire importantă cu ministrul Finanțelor pentru a rediscuta aspecte esențiale legate de impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA) și pentru a solicita sprijin din partea statului în garantarea unor proiecte publice cu un grad de execuție sub 30%, dar cu un impact semnificativ asupra comunităților. Informația a fost dezvăluită sâmbătă, în cadrul seminarului organizat de Federația Patronatelor Societăților din Construcții (FPSC) în colaborare cu Consiliul Concurenței, eveniment desfășurat la Sinaia sub titlul „Provocări concurențiale în sectorul construcțiilor”.
Modificarea IMCA – un pas necesar pentru constructori
Președintele FPSC, Cristian Erbașu, a explicat că reprezentanții companiilor de construcții doresc o modificare a legislației privind IMCA, în conformitate cu forma inițial discutată a acestui mecanism fiscal. Scopul principal al impozitului minim pe cifra de afaceri a fost să împiedice „scurgerile” de profit ale multinaționalelor către state străine prin intermediul tranzacțiilor cu firme afiliate, evitând astfel plata taxelor în România.
„Acest impozit nu ar trebui aplicat brutal, ci ar trebui să existe o nuanțare a modului de aplicare. A fost conceput pentru a combate tendința unor companii, mai ales străine, de a transfera profitul în afara țării și astfel a nu plăti impozitul pe profit aici. Se pare că, într-o anumită măsură, s-a realizat acest lucru, însă în același timp s-au creat și dificultăți suplimentare”, a subliniat Erbașu.
În prezent, IMCA se aplică în continuare companiilor cu cifre de afaceri anuale de peste 50 milioane euro. Între timp, pentru firmele sub acest prag, mecanismul fiscal a fost modificat prin limitarea deductibilității anumitor cheltuieli făcute către entități afiliate din străinătate.
Solicitări pentru compensarea restanțelor și garantarea proiectelor
Un alt punct important al negocierilor îl reprezintă cererea constructorilor ca facturile restante pe care le are statul către companiile de construcții să fie compensate cu obligațiile fiscale pe care acestea le au. Această propunere include și creanțele autorităților locale față de constructori, întrucât autoritățile administrative locale (UAT-urile) se pregătesc să majoreze impozitele locale în următorii ani, având și venituri proprii mai mari.
Cristian Erbașu a punctat că această compensare ar trebui realizată cu o frecvență trimestrială pentru a fi eficientă și pentru a ajuta fluxul financiar al firmelor din domeniul construcțiilor.
Impactul reducerii proiectelor asupra pieței muncii
Constructorii avertizează că diminuarea semnificativă a proiectelor publice, ca urmare a restructurării Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și a programului Anghel Saligny, riscă să conducă la pierderea a aproximativ 50.000 de locuri de muncă în sectorul construcțiilor. Această situație ar genera efecte negative și în industriile conexe, deoarece sectorul construcțiilor are un rol integrator vital pentru cel puțin cinci-șase alte domenii industriale, după cum a subliniat președintele FPSC.
Deblocarea proiectelor cu impact social major
O altă solicitare esențială ce va fi discutată în întâlnirea cu ministrul Finanțelor vizează deblocarea mai multor proiecte publice cu stadiu de realizare mai mic de 30%, care, deși implică costuri ridicate pentru conservare, au un puternic impact social. Constructorii propun ca aceste proiecte să fie sprijinite prin credite garantate de stat, cu dobânzi parțial subvenționate, pentru a putea fi continuate fără întârzieri majore.
Pentru această discuție, la masa negocierilor vor participa și reprezentanți ai celor trei bănci controlate de stat – CEC Bank, Exim Banca Românească și Banca de Investiții și Dezvoltare –, care ar putea juca un rol-cheie în finanțarea acestor proiecte.
În contextul actual, dialogul dintre sectorul privat al construcțiilor și autoritățile fiscale este esențial pentru stabilizarea domeniului și pentru implementarea unor măsuri care să protejeze locurile de muncă, să asigure continuitatea proiectelor de infrastructură și să optimizeze baza fiscală a țării. Următoarea întâlnire de la Ministerul Finanțelor va fi decisivă pentru conturarea unei colaborări eficiente între părți și pentru găsirea unor soluții echilibrate la provocările cu care se confruntă constructorii români în acest moment.
