Sursa poza: Economica.net

În primele trei luni ale anului 2025, România a înregistrat un deficit bugetar de 43,66 miliarde de lei, ceea ce reprezintă 2,28% din PIB. Acest nivel al deficitului este mai ridicat comparativ cu cel de 35,88 miliarde de lei (2,04% din PIB) raportat în aceeași perioadă a anului trecut, conform unui document recent publicat de Ministerul Finanțelor.

Venituri și cheltuieli: contraste semnificative

Pe parcursul acestor trei luni, veniturile totale ale bugetului general consolidat au ajuns la 141,32 miliarde de lei, marcând o creștere anuală de 6,9%. Această creștere a fost sprijinită de majorarea veniturilor curente, în special a impozitelor pe salarii și venit, contribuțiilor de asigurări, accizelor și veniturilor nefiscale. Totuși, încasările din TVA au cunoscut o contracție, în principal cauzată de rambursări mai mari și un efect de bază ridicat.

Încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 15,11 miliarde de lei, un avans semnificativ de 31,3% (an/an). Această creștere a fost impulsionată de majorarea încasărilor din impozitul pe dividende, care a crescut cu 133,3%, în contextul distribuirii de dividende în anul precedent.

Contribuțiile de asigurări au însumat 49,80 miliarde de lei, o majorare cu 10,4%, însă sub dinamica fondului de salarii din economie. Acest ritm a fost influențat de un transfer mai mare către pilonul II de pensii, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.

Cheltuieli majore și inițiative sociale

Cheltuielile bugetare au crescut și ele considerabil, ajungând la 184,98 miliarde de lei, o creștere nominală de 10,1% față de perioada similară din 2024. Proporția cheltuielilor din PIB a crescut de la 9,55% la 9,67%.

Cheltuielile de personal s-au ridicat la 42,13 miliarde de lei, o creștere de 15,3% an/an, reprezentând 2,2% din PIB. Cheltuielile pentru bunuri și servicii au însumat 22,27 miliarde de lei, crescând cu 2,7%.

Un segment important al cheltuielilor bugetare îl reprezintă asistența socială, care totalizează 63,64 miliarde de lei, o majorare cu 12,1%, influențată de recalcularea pensiilor publice și de compensarea cheltuielilor cu energia electrică și gazele naturale pentru populație.

Impactul economic și provocările viitoare

Această dinamică bugetară pune în evidență provocările economice ale României în contextul unei economii care se așteaptă să crească cu 2,5% în acest an. În timp ce veniturile din diferite surse fiscale cresc, scăderile în sectoare cheie, cum ar fi TVA și fondurile europene, ridică semne de întrebare privind sustenabilitatea pe termen lung a bugetului.

În plus, cheltuielile cu dobânzile și subvențiile primesc o pondere semnificativă din buget, aspect ce necesită o strategie fiscală prudentă și bine coordonată pentru a preveni o escaladare a deficitului în următorii ani.

Concluzie

România se află într-un punct critic al gestionării financiare, unde va fi esențială o ajustare strategică și atentă a politicilor economice. Integrarea unei perspective pe termen lung, cu accent pe sustenabilitatea finanțelor publice și o monitorizare continuă a dinamicilor fiscale, vor fi elemente cheie pentru asigurarea stabilității economice a țării.