Sursa poza si informatii: Mediafax.ro

România a făcut un progres semnificativ în direcția independenței sale energetice prin adoptarea unui proiect de lege care permite reluarea lucrărilor la șapte hidrocentrale strategice. Aceste proiecte, esențiale pentru securitatea energetică a țării, vor adăuga 214 MW de energie sigură în sistemul național.

Detalii despre proiectele de hidroenergie

Conform ministrului Energiei, Bogdan Ivan, prin această lege sunt repornite lucrările la următoarele hidrocentrale:

• Hidrocentrala Răstolița: 35,3 MW
• Hidrocentrala Bumbești-Livezeni: 65,2 MW
• Hidrocentrala Surduc-Siriu (Nehoiașu): 55 MW
• Hidrocentrala Pașcani (Siret): 9,4 MW
• Hidrocentrala Cerna-Belareca: 14,7 MW
• Hidrocentrala Cornetu-Avrig / Căineni: 26,5 MW
• Hidrocentrala Cerna Motru-Tismana II (Baraj Vaja): 8 MW

Aceste investiții vor contribui la producerea de energie curată și sigură în România, vor crea locuri de muncă și vor asigura stabilitatea energetică pe termen lung. Ministrul Ivan a subliniat că acest demers reprezintă doar începutul în consolidarea independenței energetice a țării.

Contextul legislativ și strategic

În aprilie 2025, Ministerul Energiei a lansat în dezbatere publică un proiect de lege care vizează finalizarea accelerată a marilor investiții hidroenergetice începute cu zeci de ani în urmă și care au fost blocate din diverse motive. Acest proiect introduce un regim juridic special pentru investițiile hidroenergetice care pot fi declarate de interes național, prin hotărâre a Guvernului și cu avizul CSAT. Scopul este de a elimina barierele administrative și de a accelera procedurile necesare pentru punerea în funcțiune a acestor proiecte esențiale pentru securitatea energetică a României.

De asemenea, în iunie 2024, Parlamentul a adoptat un proiect care prevede că obiectivele de investiții pentru realizarea de amenajări hidroenergetice în curs de execuție, cu un procent de realizare mai mare de 60%, sunt considerate proiecte de interes public major și de siguranță națională. Acestea trebuie puse în funcțiune până la data de 31 decembrie 2025.

Impactul asupra securității energetice

Reluarea lucrărilor la aceste hidrocentrale strategice va avea un impact semnificativ asupra securității energetice a României. Prin adăugarea a 214 MW de energie sigură în sistemul național, țara va reduce dependența de importurile de energie și va spori capacitatea de producție internă. Acest lucru va contribui la stabilitatea prețurilor și la asigurarea unui aprovizionări constante cu energie pentru consumatori.

Perspectivele viitoare

Ministrul Bogdan Ivan a subliniat că acest demers reprezintă doar începutul în consolidarea independenței energetice a României. Autoritățile intenționează să continue investițiile în sectorul energetic, să dezvolte noi proiecte de energie regenerabilă și să îmbunătățească infrastructura existentă. Scopul este de a transforma România într-un hub energetic regional, capabil să furnizeze energie curată și accesibilă atât pentru consumatorii interni, cât și pentru cei externi.

În concluzie, adoptarea acestui proiect de lege și reluarea lucrărilor la hidrocentralele strategice reprezintă un pas important în direcția independenței energetice a României. Aceste măsuri vor asigura o producție internă de energie mai mare, vor crea locuri de muncă și vor contribui la stabilitatea economică și energetică a țării pe termen lung.