Noile criterii pentru gradul de handicap. Categoriile de pacienți pentru care se schimbă regulile

Noile criterii pentru gradul de handicap. Categoriile de pacienți pentru care se schimbă regulile

În România, procesul de evaluare și încadrare în grad de handicap a suferit modificări semnificative, având ca scop alinierea legislației naționale la standardele internaționale și la Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități. Potrivit noilor reglementări, simpla existență a unui diagnostic medical nu mai este suficientă pentru obținerea certificatului de handicap; este necesară o evaluare complexă care să demonstreze gradul real de afectare funcțională a persoanei.

Evaluarea bazată pe capacitatea funcțională reală

Anterior, încadrarea în grad de handicap se făcea în principal pe baza diagnosticului medical. Noua abordare pune accent pe evaluarea capacității reale de funcționare a individului, ținând cont de impactul afecțiunii asupra activităților zilnice și a participării în societate. Această schimbare are scopul de a asigura că resursele sunt alocate eficient și că persoanele cu dizabilități beneficiază de sprijinul necesar în funcție de nevoile lor specifice.

Criterii clare pentru acordarea certificatului permanent

Pentru anumite afecțiuni grave și ireversibile, legea permite ca certificatul de handicap să devină permanent încă de la prima evaluare. Printre acestea se numără:

  • Funcțiile mintale: Dizabilitate intelectuală severă sau profundă (IQ sub 40), tulburare de spectru autist cu deficiență gravă în cel puțin două domenii, demență cu scor MMSE ≤ 9 puncte și psihoze majore cu deteriorare progresivă.

  • Funcțiile senzoriale: Cecitate totală sau parțială (vedere sub 1/25 la ambii ochi), surdomutitate congenitală ori surditate cu pierdere auditivă peste 90 dB și surdocecitate.

  • Funcțiile motorii: Amputări multiple sau afecțiuni motorii severe care impun asistență permanentă.

Afecțiuni care nu mai asigură automat certificatul de handicap

Anumite afecțiuni care anterior duceau automat la acordarea certificatului de handicap nu mai îndeplinesc acest criteriu. Printre acestea se numără:

  • Afecțiuni oculare tratabile: Vicii de refracție și alte probleme oculare care pot fi corectate cu ochelari sau lentile.

  • Afecțiuni respiratorii ușoare sau moderate: Astmul și alte boli respiratorii cu VEMS între 50-59% și saturație de oxigen între 85-90% se încadrează doar în grad mediu. Gradele superioare necesită dovezi de afectare severă a funcției pulmonare.

  • Diabetul zaharat fără complicații: Diabetul de tip 1 sau 2 nu mai oferă automat dreptul la certificat. Este necesară dovada unui control metabolic deficitar pe termen lung (HbA1c >8%) sau prezența unor complicații severe la minimum două organe.

Procesul de evaluare și reevaluare

Procesul de evaluare devine mai riguros și se bazează pe:

  • Evaluări complexe: Acestea includ analize detaliate ale funcționării zilnice a persoanei, impactul afecțiunii asupra activităților cotidiene și participarea în comunitate.

  • Reevaluări periodice: Pentru a monitoriza evoluția stării de sănătate și a ajusta gradul de handicap în funcție de schimbările survenite.

  • Programul individual de reabilitare și integrare socială: Persoanele încadrate într-un grad de handicap trebuie să urmeze acest program, care are scopul de a sprijini integrarea lor activă în societate.

Impactul noilor reglementări

Implementarea acestor noi criterii are ca scop asigurarea unui sistem de evaluare echitabil și eficient, care să răspundă nevoilor reale ale persoanelor cu dizabilități. Prin alinierea la standardele internaționale și prin eliminarea abuzurilor și fraudelor, se dorește crearea unui mediu mai transparent și mai just pentru toți cetățenii.

Este esențial ca persoanele cu dizabilități și familiile acestora să se familiarizeze cu noile criterii și să participe activ la procesul de evaluare, pentru a beneficia de sprijinul adecvat în funcție de nevoile lor specifice.

Pentru informații suplimentare și pentru a accesa ghiduri și formulare necesare, se recomandă consultarea site-ului oficial al Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale.


Radu Marinescu

Radu Marinescu are 34 de ani și s-a născut în cartierul Drumul Taberei din București. A crescut cu miros de tei pe bulevardele capitalei și cu sunetul tramvaielor în fundal. Cu un stil direct, onest și cu o pasiune reală pentru orașul în care trăiește, Radu documentează zilnic poveștile orașului așa cum sunt: nefiltrate, autentice și relevante. Este genul de jurnalist care vorbește de la egal la egal cu oamenii, fie că acoperă o conferință de presă la primărie sau face live de la un protest spontan din Piața Victoriei. Când nu scrie, îl găsești cu o cafea în mână, ascultând discuțiile din autobuz sau plimbându-se prin Cotroceni, în căutarea următorului subiect.

Știri Generale

Știri Generale
Comisia Europeană oferă 40.000 de bilete gratuite pentru tinerii care devin majori în 2025
evoluție importantă pentru piața financiară locală
Festivalul București în Floare începe astăzi în Capitală
Generația Z economisește pentru vacanțe, Generațiile Y și X pentru familie, Baby Boomers pentru situații de urgență
Jurnalistul britanic Charley Ottley, noul cetățean român
MAI anunță livrarea a 121 de ambulanțe în 2024 și a altor 470 până în iunie 2026 către serviciile de ambulanță și SMURD din județe
Primăria sărbătorește cuplurile de aur la 50 de ani de căsnicie
Programul Evenimentelor și Expozițiilor Instituțiilor Culturale Publice din București, 03-09 Noiembrie 2025
Programul spectacolelor instituțiilor culturale publice din București, 3-9 noiembrie 2025
Ștefan Rădulescu anunță inaugurarea noului parc din zona Ghidiceni, Bragadiru
Abrudean, la deschiderea reuniunii Grupului Industrial NATO: România este puternică prin ea însăși