Sursa poza: Mediafax.ro

În contextul tensiunilor geopolitice recente și al posibilelor amenințări la adresa Republicii Moldova, un jurnalist de la Antena 3 CNN a cerut candidaților la Președinție să explice pașii concreți, legali și constituționali pe care i-ar lua ca lideri ai Forțelor Armate și președinți ai Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) în cazul unui atac din partea Rusiei.

John Ion Banu Muscel: Prioritatea absolută a acestui candidat ar fi colaborarea cu NATO, subliniind că România, prin aderarea la Alianță, și-a delegat anumite responsabilități. Banu Muscel ar urma cerințele NATO pentru apărarea Moldovei și ar evalua în ce măsură armata română poate interveni, ținând cont de viețile militarilor români și capacitățile logistice disponibile. Recunoaște că suveranitatea României este limitată de angajamentele internaționale asumate.

Elena Lasconi: Abordarea Elenei Lasconi pune accentul pe ajutor umanitar imediat și pe întărirea graniței cu Republica Moldova. Lasconi ar iniția contactul cu Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, și cu liderii NATO pentru a invoca Articolul 4, care permite consultări între aliați în caz de criză. Ea a subliniat că România nu poate mobiliza trupele pe teritoriul moldovean datorită neutralității acesteia, însă ar oferi toate formele ajutoare necombatante disponibile.

Lavinia Șandru: Lavinia Șandru consideră că un astfel de atac ar avea repercusiuni directe asupra României, în special având în vedere că un milion de cetățeni moldoveni sunt și cetățeni români. Ea ar convoca imediat CSAT și ar solicita intervenția NATO prin convocarea articolului 4, pledând pentru o atitudine proactivă. De asemenea, Șandru vrea să accelereze procesul de aderare a Moldovei la Uniunea Europeană, obținând garanții de securitate de la NATO.

Crin Antonescu: În cazul unei crize iminente, Crin Antonescu ar colabora imediat cu Maia Sandu și ar declanșa Planul Național de Apărare. Importanta lui ar fi deschiderea tuturor canalelor diplomatice disponibile și evitarea unei mobilizări generale imediate. Sprijinul ar veni sub formă de ajutoare umanitare și logistice, similar cu asistența pentru Ucraina. Antonescu subliniază că cetățenii din Republica Moldova sunt și cetățeni români, făcând din atacul asupra lor un atac asupra tuturor românilor.

Daniel Funeriu: Având în vedere neutralitatea constituțională a Moldovei, Funeriu pune accent pe prevenirea fluxurilor de refugiați și invocarea dialogurilor din cadrul NATO. Consideră un atac rusesc improbabil din cauza obstacolelor strategice, dar totuși consideră consultarea cu aliații esențială.

Nicușor Dan: Nicușor Dan subliniază importanța rezistenței Ucrainei în fața Rusiei și influența acesteia asupra Moldovei. El propune garanții de securitate și pentru Moldova în discuțiile pentru Ucraina și promovează aderarea rapidă a Moldovei la UE.

Cristian Terheș: Terheș consideră atacul asupra Moldovei drept scenariul cel mai grav, subliniind importanța unui management preventiv al crizei. El consideră că pregătirea teritoriului, populației și economiei pentru apărare sunt esențiale și susține integrarea rapidă a Moldovei în UE.

Fiecare candidat prezintă măsuri distincte, de la colaborarea internațională, până la trimiterea de ajutoare și discuții strategice. În fața unei potențiale crize, viitorul președinte al României trebuie să fie pregătit să ia decizii rapide și informate pentru a proteja Republica Moldova și, implicit, interesele naționale ale României.