Administrația Prezidențială publică sinteza observațiilor magistraților privind justiția: ce relevă raportul

În perioada 11–19 decembrie 2025, Administrația Prezidențială a primit observații scrise din partea magistraților (activați sau retrași), în contextul dezbaterilor publice intense legate de sistemul judiciar, declarațiilor unor magistrați, opiniilor divergente din instituții, pozițiilor societății civile și materialelor jurnalistice, inclusiv investigații de presă. Până la 20 decembrie, au fost înregistrate 320 de emailuri, dintre care peste 135 au venit de la peste 250 de magistrați din 27 de instanțe și 14 parchete de pe întreg teritoriul țării. Totodată, au fost adresate peste 180 de mesaje din partea unor cetățeni, avocați, polițiști, avertizori de integritate, grefieri și executori judecătorești, care au relatat experiențe sau au făcut reclamații privind diverse deficiențe ale justiției.

Contextul demersului prezidențial

Prezidenția a lansat această invitație în baza rolului constituțional al Președintelui, acela de a garanta respectarea Constituției și buna funcționare a autorităților, precum și îndeplinirea obligațiilor României față de Uniunea Europeană. Această inițiativă a fost precedată de raportul Comisiei Europene din 2025 privind statul de drept în România, document care semnalează o scădere semnificativă a încrederii populației în independența justiției și o percepție accentuată a corupției. În acest cadru social tensionat, raportul prezidențial sintetizează observațiile magistraților din diverse instituții jurisdicționale și parchete, cu profiluri profesionale diferite.

Despre raport și obiectivele sale

Raportul nu evaluează cazuri sau soluții individuale și nu interferează cu actul de justiție concret. El concentrează în schimb atenția asupra mecanismelor administrative, procedurale și legislative ce pot influența:

• Independența efectivă a judecătorilor și procurorilor;
• Meritocrația din cariera magistraților;
• Funcționarea previzibilă și eficientă a sistemului judiciar;
• Încrederea publicului în autoritatea justiției.

Este menționată protejarea identității celor care au transmis observații, o parte preferând anonimatul din cauza temerii de repercusiuni profesionale sau disciplinare.

Principalele concluzii

1. Frica și reticența magistraților

Un număr semnificativ dintre magistrați cer garanții pentru confidențialitatea opiniilor, motivând frica de consecințe cum ar fi anchete disciplinare sau impactul asupra promovărilor și delegărilor. Exemple recent mediatizate susțin aceste temeri (cazuri Beșu, Moroșanu).

2. Încrederea scăzută în sistem

Magistrații nu cer intervenții punctuale în cariere individuale, ci restabilirea unor garanții instituționale pentru a asigura independența nelimitată în exercitarea funcției, în special a judecătorilor. Percepția generală indică o neîncredere legată de concentrarea decizională și fragilizarea independenței interne.

3. Vulnerabilități structurale majore

Sesizările reflectă un cumul de disfuncționalități ce pot grava independența internă a magistraților, calitatea actului de justiție și încrederea publică.

4. Factorii de risc identificați includ:

• Lipsa transparenței și a criteriilor obiective în zone cruciale ale carierei (delegări, detașări, promovări, numiri în funcții de conducere);
• Fenomenul „gatekeeping” bazat pe interviuri și rapoarte ale Inspecției Judiciare percepute ca mecanisme de veto arbitrar;
• Absența unor proceduri clare și standardizate privind comunicarea deciziilor administrative;
• Risc semnificativ de inhibare în exprimarea opiniilor sau contestarea deciziilor, gestionat prin presiuni disciplinare;
• Volumul excesiv de muncă ce afectează calitatea actului judiciar și vulnerabilizează judecătorii nealiniati cu conducerea;
• Neclarități legislative și resurse insuficiente, inclusiv în ceea ce privește instrumentele de asigurare a integrității.

5. Propuneri comune pentru reformă

Magistrații au formulat sugestii care vizează:

• Descentralizarea puterii decizionale și întărirea colegiilor de conducere cu membri aleși direct de judecători și reprezentativitate reală în CSM;
• Restricționarea delegărilor și detașărilor prin proceduri transparente și competitive;
• Organizarea concursurilor pentru toate funcțiile de conducere după criterii clar definite;
• Reintroducerea unor probe obiective, anonimizară și meritocratice în promovări, inclusiv în cadrul ICCJ, cu diminuarea ponderii interviului sau introducerea unui mecanism clar și public de evaluare;
• Reformarea Inspecției Judiciare prin transparență și responsabilizare;
• Adminstrarea mai bună a resurselor umane și logistice pe parcursul carierei;
• Crearea unui cadru eficient de investigare a infracțiunilor magistraților;
• Protecția clară și aplicarea efectivă a statutului avertizorului în interes public;
• Stabilizarea cadrului legislativ penal și asigurarea longevității completelor de judecată pentru evitarea prescrierii;
• Extinderea atribuțiilor Direcției Generale Anticorupție pentru a crește eficiența anchetelor;
• Reducerea categoriilor de personal asimilat judecătorilor;
• Reducerea supraîncărcării instanțelor prin recalibrarea competențelor și ajustarea procedurilor juridice.

6. Observații cu grad diferit de probitate

În raport sunt incluse și relatări ce, deși incomplete sau nemotivate pe deplin, ridică semne de întrebare serioase și necesită evaluări suplimentare și sesizări către autoritățile competente. Exemple de astfel de situații includ favorizarea unor judecători prin delegări prelungite, presiuni exercitate prin Inspecția Judiciară și organizarea necorespunzătoare a concursurilor pentru funcții cheie.

7. Cauza structurală: legile justiției din 2022

În opinia magistraților, modificările legislative din 2022 au reconfigurat în mod profund conducerea instanțelor, cariera judecătorilor și funcționarea CSM, cu consecințe negative clare asupra independenței și echilibrului puterii interne.

• Procedura de numire a președinților instanțelor este centralizată, fără participarea efectivă a colectivelor de judecători, iar interviul și rapoartele Inspecției pot bloca candidaturi fără o motivare clară sau transparentă.
• Conducerea instanțelor este concentrată în mână unui președinte care propune și numește vicepreședinți și șefi de secție, slăbind rolul participativ al colegiilor de conducere.
• Promovarea judecătorilor la instanțe superioare este evaluată în mod subiectiv, pe baza unor hotărâri analizate de comisii dominate de președintele curții de apel, iar raportul Inspecției Judiciare joacă un rol covârșitor.
• Delegarea judecătorilor, deși prevăzută ca o măsură temporară, este folosită frecvent pe perioade lungi, fără concurs sau criterii clare, convertindu-se într-un instrument informal de selecție și control.
• Rolul CSM este fragmentat; Plenul are atribuții administrative și strategice, dar puterea decizională în carieră aparține secțiilor pentru judecători și procurori, secții percepute ca aliniate intereselor unor grupuri de putere, ceea ce reduce transparența și sporirea conformismului.
• Inspecția Judiciară este percepută ca instrument de presiune și intimidare asupra magistraților incomozi, cu proceduri interne netransparente și fără un sistem clar de răspundere.

8. Probleme particulare ridicate

Magistrații au atras atenția asupra:

• Efectelor negative ale necorectării cadrului legislativ privind prescripția răspunderii penale, care a condus la clasarea unui număr mare de dosare;
• Necesității extinderii competențelor Direcției Generale Anticorupție în cercetarea corupției la un nivel mai larg;
• Ineficienței structurilor specializate în cercetarea infracțiunilor comise de magistrați din cauza lipsei de resurse și personal;
• Lipsa unei protecții reale pentru avertizorii de integritate în sistemul judiciar, într-un context legislativ ambiguu.

Concluzii

Acest raport prezidențial aduce în prim-plan deficiențe majore care afectează funcționarea și percepția sistemului judiciar din România, îndreptând atenția spre reforme esențiale ale conducerii instanțelor, transparentei procedurilor de promovare și delegare, precum și spre întărirea mecanismelor de protecție și investigare a actelor de corupție sau abuz în sistem.

Urmează o etapă de analiză aprofundată și dialog pe aceste teme pentru a asigura o justiție performantă, independentă și respectată de public, în acord cu valorile constituționale și angajamentele europene ale țării.

---

Pentru mai multe detalii și analiza completă, raportul este disponibil exclusiv Președintelui României, urmând să fie luată o decizie privind utilizarea și eventualele urmări ale acestor observații.