BNR: Inflația se menține aproape de 10%, dobânzile rămân ridicate, iar consumul românilor slăbește

Banca Națională a României (BNR) constată că inflația continuă să se situeze aproape de pragul de 10%, în timp ce dobânzile-cheie rămân neschimbate, iar consumul populației este într-o tendință clar descendentă. Această situație economică este marcată de creșteri constante ale prețurilor la energie și taxe care îngreunează viața românilor și afectează dinamica economică a țării.

Energia și taxele, principalele motoare ale scumpirilor

Un aspect esențial care alimentează inflația în România este scumpirea energiei electrice și a gazelor naturale. Creșterea tarifelor a fost determinată de liberalizarea pieței energiei și de ajustările tarifare implementate în a doua jumătate a anului 2025. În plus, majorarea TVA-ului și a accizelor, începând cu august 2025, a înrăutățit și mai mult presiunile inflaționiste, generând o creștere în lanț a prețurilor.

Inflația de bază, care exclud prețurile volatile la alimente și energie, a depășit pragul de 8%, un semnal că scumpirile s-au răspândit în întreaga economie, afectând serviciile și produsele procesate, nu doar bunurile de bază.

Politica monetară: dobânzi menținute pentru stabilitate

BNR a decis să păstreze dobânda-cheie la nivelul de 6,50%, aceeași din luna august 2025, considerând că o reducere a acesteia ar putea duce la o reaprindere a inflației. Experții băncii centrale subliniază că factorii principali ai inflației actuale sunt externi și fiscali, iar scăderea dobânzilor ar încuraja accesarea mai ușoară a creditelor și, implicit, creșterea consumului. Într-un context în care prețurile sunt deja ridicate, o majorare a cheltuielilor ar putea duce la o creștere suplimentară a inflației.

Această politică se reflectă și în evoluția pieței valutare: leul s-a depreciat ușor față de euro, în luna octombrie, cu circa 0,3%, influențat atât de contextul internațional, cât și de incertitudinile fiscale interne. În paralel, costul creditelor rămâne destul de ridicat, cu dobânzi medii de aproape 7,7% pentru populație și aproape 9% pentru companii, ceea ce afectează în mod direct deciziile de investiții și consum.

Impactul dobânzilor ridicate asupra investițiilor și consumului

Costurile mari ale împrumuturilor îi determină pe mulți antreprenori să amâne sau să diminueze proiectele de extindere, în special în sectorul privat, unde finanțarea depinde direct de dobânzi. În schimb, investițiile susținute din fonduri publice sau europene sunt mai puțin influențate de nivelul acestora.

BNR avertizează că pe termen scurt nu sunt perspective reale pentru reducerea dobânzilor, iar o scădere semnificativă a inflației este așteptată abia în a doua jumătate a anului 2026, când efectele scumpirilor din energie și ale creșterii taxelor vor începe să se diminueze. Potrivit băncii centrale, „șocurile pe partea ofertei au un caracter tranzitoriu, urmând ca în trimestrul III 2026 să se producă o corecție abruptă a creșterii anuale a inflației”.

Creșterea economică și consumul: un dezechilibru evident

Produsul Intern Brut al României a urcat cu 1,6% în trimestrul III din 2025, față de aceeași perioadă a anului precedent, o evoluție mai bună decât în trimestrul anterior, dar care nu este considerată sănătoasă de BNR. Creșterea economică este bazată aproape exclusiv pe investiții, în timp ce consumul populației scade considerabil.

Investițiile au înregistrat un avans important de 8,3% în decurs de un an, în special în infrastructură, proiecte imobiliare și sectorul energetic. Pe de altă parte, cheltuielile populației au avansat slab, doar cu 0,5%, în contextul reducerii puterii de cumpărare.

Datele BNR arată că salariile reale, ajustate cu inflația, au scăzut cu aproximativ 4,2% în același trimestru, ceea ce înseamnă că, deși veniturile nominale sunt în creștere, prețurile mai mari au erodat efectiv puterea de cumpărare a românilor.

Consumul în scădere, economiile cresc

Declinul puterii de cumpărare se reflectă direct în consum: volumul comerțului și al serviciilor a scăzut cu aproximativ 4,4%, iar serviciile recreative au înregistrat o contracție de peste 7%. Cel mai afectat sector este turismul, alături de restaurante și hoteluri, unde veniturile au scăzut cu mai mult de 9% față de 2024.

Românii sunt tot mai prudenți, amânând achizițiile importante și reducând cheltuielile chiar și pe bunurile și serviciile considerate esențiale. Nivelul încrederii consumatorilor în perspectivele economice a scăzut accentuat în trimestrul III, indicatorul coborând la minus 31 puncte, unul dintre cele mai scăzute din ultimii ani.

Pe fondul acestei prudențe, populația a ales să economisească mai mult, depozitele în lei și valută din bănci crescând în noiembrie cu 3,9%, respectiv 15,7% față de aceeași lună a anului precedent.

Industria și piața muncii: stagnare și precauție

Producția industrială a stagnat în octombrie 2025, cu un avans nesemnificativ de 0,2% față de anul anterior. Evoluțiile sectoriale sunt mixte: sectorul energetic a înregistrat creșteri, în timp ce industria prelucrătoare și cea extractivă continuă să scadă.

Sectorul serviciilor și comerțul au continuat să se contracteze, cu o scădere de peste 4%, direct legată de consumul redus.

Mai mult, numărul de angajați a scăzut cu 0,4% în octombrie față de anul precedent, semn că firmele adoptă o atitudine mai prudentă în privința angajărilor. Rata șomajului a scăzut ușor, până la 5,9%, dar cererea de muncă continuă să se restrângă, iar ritmul de creștere salarială nominală încetinește, deși salariile din sectorul privat continuă să crească cu peste 8%.

Comerțul exterior aduce o rază de speranță

Unul dintre rarele aspecte pozitive ale perioadei este reducerea deficitului comercial cu aproape 19% față de octombrie 2024. Exporturile, susținute de agricultură, energie și industria auto, au crescut, în timp ce importurile au scăzut în contextul cererii interne tot mai slabe.

Perspective și provocări pentru economia românească

Evaluările BNR indică o vulnerabilitate ridicată a economiei românești în perioada următoare. Pentru a reduce deficitul bugetar, vor fi necesare măsuri fiscale mai stricte, iar incertitudinile geopolitice și tensiunile din sectorul energetic continuă să adauge un plus de risc.

În acest context, absorbția fondurilor europene rămâne crucială pentru susținerea investițiilor și redresarea economică. România trebuie să gestioneze cu atenție aceste provocări pentru a asigura stabilitate și creștere pe termen mediu și lung.

---

Inflația ridicată, dobânzile stabile la niveluri înalte și scăderea consumului reflectă o perioadă dificilă pentru economica română, a cărei revenire sănătoasă va depinde de mai mulți factori interni și externi, precum și de o politică fiscală și monetară prudentă și adaptată realităților actuale.