Buletinul electronic poate simplify viața românilor după plângeriersistente

Provocările Practice ale Cărții Electronice de Identitate

Deși gândită pentru a îmbunătăți interacțiunea cu diverse instituții și a crește securitatea, precum și pentru a simplifica călătoriile în Uniunea Europeană, Cartea Electronică de Identitate a adus o serie de dificultăți utilizatorilor săi. Una dintre principalele probleme constă în incompatibilitatea sistemelor informatice din multe instituții publice și companii private care nu dispun de cititoare adecvate pentru cipul integrat în acest document. Această situație face ca informațiile digitizate, inclusiv datele despre domiciliu, să rămână inaccesibile.

Adresa de domiciliu, care nu mai este tipărită pe card din motive de securitate, ci se regăsește exclusiv pe cip, a devenit o sursă semnificativă de frustrare. Datorită absenței echipamentelor de citire, mulți cetățeni care dețin CEI se află în situația de a necesita o adeverință scrisă pentru a-și justifica domiciliul. În plus, datele de pe cip nu pot fi consultate folosind telefoanele mobile personale din cauza lipsei aplicațiilor dedicate acestei funcționalități.

Alte provocări notabile includ dificultățile întâmpinate de instituții ca ANAF la recunoașterea semnăturii digitale incluse în noul act de identitate, plus erorile apărute la crearea conturilor online. Cetățenii au sesizat și cereri repetate de documente precum certificatele de naștere sau căsătorie, chiar și după ce aceste date au fost deja trimise și înregistrate de către stat. De asemenea, actualizarea vizei de reședință online este în prezent imposibilă, necesitând o vizită fizică la ghișeu.

Propunerea Legislativă și Noile Cerințe pentru Instituții

Pentru a aborda aceste probleme, proiectul de lege preconizează că verificarea identității și, după caz, a domiciliului sau reședinței unei persoane să se efectueze doar prin interogarea Registrului Național de Evidență a Persoanelor. Această inițiativă prevede că autoritățile nu vor mai avea permisiunea de a solicita sau reține copii ale actului de identitate.

Conform propunerii, o obligație clară va fi impusă tuturor autorităților și instituțiilor publice, dar și persoanelor juridice de drept privat care oferă servicii publice (precum notarii), de a verifica direct informațiile de identitate și cele despre domiciliu ori reședință, dându-le astfel posibilitatea de a soluționa eficient diverse cereri sau de a îndeplini obligații legale. Această verificare se va efectua prin accesarea directă a Registrului. Entitățile care vor continua să solicite copii fizice riscă amenzi între 2.000 și 3.000 de lei, transformând astfel această reglementare într-o obligație legală strictă.

Există deja progrese în implementarea unor soluții, deși nu la o scară generalizată. De pildă, băncile au obținut acces la baza de date a evidenței persoanelor și nu mai cer adeverințe de domiciliu. Un mecanism similar este în curs de testare pentru notari, iar implementarea sa se află în etape avansate. Legat de extrasul de carte funciară, personalul desemnat este acum instruit să interogheze direct sistemul ANCPI, iar extrasul generat automat este suficient pentru a servi drept dovadă.

Contextul Capitalei Privind Cartea Electronică de Identitate

În București, demersul de obținere a Cărții Electronice de Identitate s-a extins. Începând cu 24 aprilie 2025, CEI va fi disponibilă și în capitală persoanelor care au împlinit 14 ani, iar programările se efectuează exclusiv online prin portalul HUB Servicii MAI. Primele acte electronice de identitate pentru bucureșteni sunt așteptate să fie emise în jurul datei de 12 mai 2025. În ceea ce privește costurile, prima CEI este gratuită pentru cei peste 14 ani, în limita fondurilor alocate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Ulterior, pentru eliberarea unei noi CEI, taxa va fi de 67 de lei, în timp ce o Carte de Identitate Simplă (fără cip) costă 38 de lei. Menționăm că cererea pentru CEI poate fi depusă la orice Serviciu Public Comunitar Local de Evidență a Persoanelor (SPCLEP) din întreaga țară.

Un aspect pozitiv al implementării CEI în București a fost observat în cadrul alegerilor parțiale din 7 decembrie 2025. Peste 99.000 de bucureșteni dispunând de cartea electronică au reușit să o utilizeze pentru vot, fără a necesita o dovadă suplimentară a adresei. Identificarea alegătorilor s-a realizat prin scanarea Codului Numeric Personal (CNP) de pe document, folosind tabletele din secțiile de votare. O modificare semnificativă a constat în eliminarea colantului ce atesta participarea la vot, un element caracteristic actelor de identitate anterioare.

Esențial de Reținut

Pentru cei din capitală, tranziția la buletinul electronic a adus, pe lângă promisiunile digitalizării, și o serie de provocări practice în relațiile cu instituțiile statului. Frustrant este faptul că, în ciuda deținerii unui document “inteligent”, cetățenii sunt adesea nevoiți să obțină adeverințe de domiciliu. Progresele legislative sunt încurajatoare, dar adaptarea infrastructurii la nivel local se face cu lentoare. Până la finalizarea implementării legii și dotarea tuturor instituțiilor, este esențial să verificați în avans dacă entitatea cu care interacționați dispune de echipamentele necesare pentru citirea CEI sau dacă vanărea unei adeverințe de domiciliu este inevitabilă, pentru a evita vizitele inutile.