Călătorie pe Mendeleev: clădiri-bijuterie și riscuri seismice

Viziunea "Amzei District 30": O Regenerare Centrată pe Comunitate

Proiectul "Amzei District 30", inițiat de ARCEN în parteneriat cu La Mița Biciclista, propune o abordare integrată pentru revitalizarea urbană a sectorului istoric cuprins între Calea Victoriei, Piața Romană, strada Mendeleev și strada George Enescu. Această inițiativă, care beneficiază de finanțări private, se fundamentează pe un studiu independent de urbanism și sociologie, conceput cu implicarea activă a antreprenorilor, locuitorilor și instituțiilor locale. Obiectivul principal este de a redefini și valorifica una dintre cele mai importante zone istorice ale Bucureștiului, în beneficiul și cu participarea comunității.

Strategia proiectului se concentrează pe opt direcții esențiale: conservarea patrimoniului, îmbunătățirea mobilității și a accesibilității pietonale, amenajarea spațiilor publice și a peisajelor, sprijinirea economiei locale, stimularea implicării comunității, promovarea programelor culturale, optimizarea infrastructurii și reducerea riscurilor seismice, precum și abordarea problemelor de mediu și sustenabilitate. Această abordare cuprinzătoare își propune să sincronizeze nevoile diverse ale tuturor actorilor implicați, după cum a declarat Edmond Niculușcă, președintele ARCEN. Demersul ARCEN, o organizație cu o experiență de două decenii în domeniul patrimoniului și urbanismului din București, se aliniază cu prioritățile Primăriei Capitalei, care a inclus Piața Amzei în cele 40 de zone prioritare pentru regenerarea urbană, iar planurile de pietonalizare a străzii dintre Biserica Amzei și Piața Amzei sunt deja în derulare.

Eleganța interbelică: Art Deco și Modernismul Bucureștean

Perioada de după Marele Război a reprezentat o rascruce pentru arhitectura Capitalei. Stilul Art Deco, care a apărut în Franța în anii 1910 și a fost denumit după "Exposition internationale des arts décoratifs et industriels modernes" de la Paris din 1925, a simbolizat luxul, exuberanța și credința în progresul tehnologic. Construcțiile acestei epoci au început să se geometrize, iar ornamentele, deși mai simple, au căpătat o mare valoare simbolică, integrând motive precum raze de soare, valuri marine sau ziggurate. Clădirile din acea epocă au prins o alură impunătoare, fiind adesea comparate cu transatlantice albe, prin ale căror "hublouri" se simțea pulsul unui oraș în plină modernizare. Alături de Art Deco, modernismul "fără podoabe" a ocupat un loc central în peisajul arhitectural, influențând nu doar clădirile, ci și designul altor obiecte.

Bucureștiul a adoptat aceste noi stiluri arhitecturale, adaptându-le la specificitățile sale. Astfel, în afară de clădirile înalte de-a lungul bulevardelor principale, cum ar fi Bulevardul Magheru (fost Take Ionescu) și Calea Victoriei, au fost construite cartiere întregi de "vile-bloc" cu două sau trei etaje. Această coexistență între "orașul grădină" și "orașul vertical" a generat un peisaj urban variat, dar nu lipsit de tensiuni.

O Bijuterie Arhitecturală pe Strada Mendeleev

Pe strada D. I. Mendeleev, între intersecția sa cu strada Biserica Amzei, se află o clădire emblematică pentru această perioadă. Construcția a fost realizată conform planurilor arhitecților Aurel Focșanu și Emil Vițeanu, cu aportul inginerului constructor Emil Focșanu. La intrare, două plăcuțe atestă numele creatorilor. Aceștia au colaborat și la alte proiecte prestigioase din București, precum imobilul S. Moscovici de pe strada Nicolae Iorga, numărul 22, ce se află în apropierea străzii Mendeleev, sau clădirea Băduleanu de pe strada Mântuleasa, numărul 12.

Clădirea de pe Mendeleev se remarcă prin detalii distincte: două hublouri, o friză elegantă cu motive geometrice sub acoperiș și un portal atrăgător din fier și sticlă. Odată pătruns în interior, vizitatorul este întâmpinat de feroneria originală a ascensorului și de o scară în spirală, care transformă urcarea și coborârea treptelor într-o experiență estetică, prin jocul subtil de lumini și umbre, unghiuri drepte și linii curbe specifice stilului Art Deco.

Fragilitatea Patrimoniului: Risc Seismic și Măsuri Legislative

Din păcate, patrimoniul arhitectural Art Deco și modernist din București este extrem de expus riscurilor. Această fragilitate provine atât din riscurile seismice specifice zonei, cât și din lacunele legislative privind protecția acestor clădiri. Capitala se numără printre capitalele europene cu un risc seismic considerabil, datorită hazardului seismic, expunerii și vulnerabilității clădirilor.

Legislația existentă, cum ar fi Legea nr. 212/2022, are ca scop accelerarea implementării măsurilor de reducere a riscurilor seismice, inclusiv prin simplificarea procesului de obținere a consimțământului proprietarilor pentru consolidare și prin prioritizarea evaluărilor vizuale rapide a clădirilor publice și rezidențiale. În prezent, Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS) a aprobat 40 de proiecte în cadrul Programului Național de Consolidare a Clădirilor cu Risc Seismic Ridicat, având o valoare totală estimată de aproximativ 1,08 miliarde lei. De asemenea, consolidarea unor clădiri Art Deco de mare importanță, cum ar fi Blocul Patria situat pe Bulevardul Magheru sau imobilele de pe Bulevardul Nicolae Bălcescu, nr. 32-34, este în curs de desfășurare sau beneficiază de finanțare. Totuși, lista publică cu clădirile expertizate nu reflectă pe deplin amploarea vulnerabilității fondului construit din oraș. Inițiativele precum "Amzei District 30" subliniază urgența unei abordări integrate, care să articuleze eforturile civice cu cele administrative pentru a salva și valorifica acest patrimoniu arhitectural.

De reținut

Locuitorii din zona Amzei, dar și din alte părți, resimt adesea frustrări legate de ritmul lent al consolidărilor și de lipsa unei viziuni coerente pentru spațiile publice. Asistăm la degradarea unor clădiri istorice, ce sunt adevărate opere de artă, iar măsurile adoptate par adesea fragmentate. Proiecte precum "Amzei District 30" oferă o speranță, demonstrând că implicarea comunității poate genera soluții eficiente. Un sfat util pentru cei care locuiesc în clădiri vechi din București este să se informeze asupra stării tehnice a imobilului și să se alăture inițiativelor comunitare, deoarece presiunea civică joacă adesea un rol crucial în atingerea schimbărilor dorite.