CET Vest arde din nou din cauza modernizării incomplete de 160 milioane euro

La data de 23 mai 2026, Bucureștiul a fost zguduit de un incident major când un transformator al CET Vest a luat foc la ora 13:30. ISU a emis o alertă RO-Alert, notificând populația pe o rază de 3 kilometri în Sectorul 6, evidențiind gravitatea evenimentului. Acesta este deja al doilea incident major în centrala respectivă în termen de o lună, ridicând întrebări despre starea infrastructurii.

Probleme Repetate și Consecințele Imediate

Precedentul incendiu, survenit pe 20 aprilie, a fost și mai devastator, distrugând trei transformatoare și circa 30 de tone de ulei, lăsând fără apă caldă 2.300 de blocuri din Sectoarele 1, 5 și 6. Din această cauză, CET Vest a fost decuplată de la rețea, iar furnizarea energiei pentru zona vestică a fost rapid preluată de CET Grozăvești. Relația la activitatea CET Vest este planificată să revină pe 15 octombrie 2026 pentru unitatea cu ciclu combinat și pe 1 noiembrie pentru cazanele de apă caldă, coincidând ironic cu debutul sezonului rece.

O Centrală "Modernă" cu Provocări Persistente

CET Vest nu este complet depășită în structura ei, beneficiind de o modernizare parțială. Inaugurată în 1972, centrala a fost extinsă în martie 2009 cu o Centrală pe Gaze cu Ciclu Combinat (CCGT), aceasta fiind o premieră în țară cu o investiție de peste 160 de milioane de euro, susținută de garanții guvernamentale. Proiectul a adus o turbină pe gaze, un cazan recuperator și o turbină pe abur, având o putere totală instalată de 185 MW. De asemenea, în 2021, sistemul de automatizare a fost modernizat, cu un cost de un milion de euro. Conform site-ului oficial ELCEN, CET Vest este considerată "cea mai nouă centrală din portofoliul ELCEN".

În ciuda acestor investiții și a imaginii de centrală avansată, CET Vest a fost afectată de două incendii în mai puțin de cinci săptămâni. ELCEN a emis o explicație oficială, subliniind că stația de 6 kV responsabilă de incendiile respective nu face parte din sectorul modernizat. Aceasta "aparține infrastructurii vechi a centralei, fiind distinctă de unitățile introduse în 2009". Acest detaliu semnalează o problemă fundamentală: investiția din 2009 a fost efectuată peste o infrastructură electrică din 1972, care nu a fost complet înlocuită. Ambele incendii s-au petrecut în zona vechii infrastructuri.

Această situație nu denotă neapărat subfinanțare, ci ilustrează o modernizare incompletă. CET Vest oferă o imagine modernă pe hârtie, dar realitatea arată că infrastructura depășită continuă să prezinte pericole. Este îngrijorător faptul că centrala nu a fost inclusă în noul pachet de finanțare europeană din 2024, întârziind astfel soluționarea problemelor structurale.

Centralele Termice din București: O Privire de Ansamblu

În prezent, Bucureștiul are patru centrale electrice de termoficare funcționale, toate operate de ELCEN. Acestea au o capacitate totală de 1.286 MW, dar disponibilitatea efectivă este de doar 601 MW – sub jumătate din capacitatea teoretică. Iarna, consumul de energie al capitalei ajunge la aproximativ 700 MW, iar pierderea a 53% din capacitatea locală instalată este un indicator clar al uzurii.

CET Grozăvești – cea mai veche centrală din București, construită în 1889 sub numele de "Uzina hidraulico-electrică Grozăvești", a fost preluată de ELCEN în 1953. Este planificată construirea unei centrale noi de cogenerare cu o capacitate de 34 MWe / 41 MWt, finanțarea fiind semnată în noiembrie 2024, iar licitația de execuție aflându-se în pregătire. Aceasta centrale activează acum singură pentru partea de vest a sistemului.

CET București Sud – având cea mai mare putere, această centrală a fost dată în folosință în 1964. Echipamentele sale au acum o vechime de 50-60 de ani, și conform celor afirmate de ELCEN în ianuarie 2026, 3.500 de blocuri au rămas fără căldură. CET București Sud așteaptă modernizare, fiind inclusă în planurile de dezvoltare pentru o nouă unitate de 275 MWe / 211 MWt, costul estimat fiind de 2,13 miliarde de lei, iar licitația având șase ofertanți internaționali, estimându-se că activitatea va începe în 2032.

CET București Vest – operațională din 1972 și doar parțial modernizată în 2009, dezavantajul acestei centrale este că nu este inclusă în pachetul de finanțare europeană din 2024.

CET Progresu – cea mai recentă dintre CET-uri, a fost pusă în funcțiune în 1987, inițial proiectată pentru lignit și adaptată ulterior pentru gaze. Este programată pentru modernizare cu o cogenerare bazată pe motoare termice de 74,2 MWe / 72,8 MWt, costul proiectului fiind de 825 milioane de lei. Licitația este activă cu termenul limită stabilit pentru 8 iunie 2026, iar repunerea în funcțiune este promisa pentru septembrie 2029.

În concluzie, din lipsa de fonduri, două CET-uri au fost închise: CET Pipera, în 2008 și CET Titan, în 2014. Pachetul de modernizare pentru perioada 2024-2032 depășește 1 miliard de euro, dintre care 362 milioane de euro sunt fonduri europene nerambursabile. Comparativ, Viena investește 21 de miliarde de euro pentru a transforma complet sistemul de termoficare, bazându-se pe surse geotermale, pompe de căldură mari și eficiență energetică, cu obiectivul de a dubla numărul de locuințe deservite și de a se decupla de gazul rusesc, estimând finalizarea acestui nou sistem până în 2040.