Demolări în Cișmigiu: PMB elimină construcțiile ilegale

Strategia Autorităților Locale

Demolările din Cișmigiu fac parte dintr-o serie de măsuri luate de Primăria Generală pentru a combate construcțiile ilegale pe domeniul public al Bucureștiului. Începând din luna martie a acestui an, primarul fost Ciprian Ciucu a semnat un număr considerabil de ordine – în total cincisprezece – pentru a desființa aceste structuri din centrul orașului. Conform declarațiilor oficiale, aceste construcții afectează imaginea orașului, îngreunează circulația pietonală și contribuie la o „stare de dezordine și haos” în peisajul urban.

Poliția Locală a Municipiului București are responsabilitatea de a identifica toate construcțiile neautorizate pe domeniul public, punând un accent deosebit pe zonele protejate. Primarul a subliniat, de asemenea, că obținerea autorizațiilor pentru utilizarea domeniului public, în special pentru terasele și restaurantele din domeniul HORECA, se confruntă adesea cu dificultăți din cauza neregulilor în documentele depuse. Acestea includ cereri pentru un număr excesiv de mese, mobilă amplasată în afara limitelor permise și confuzii între elementele mobile, precum umbrelele, și structuri fixe care necesită autorizații separate. Într-o abordare proactivă, edilul a anunțat că va invita reprezentanți din sectorul HORECA la întâlniri pentru a găsi soluții funcționale care să permită desfășurarea activităților comerciale în conformitate cu legea, fără a compromite estetica orașului. Această inițiativă face parte dintr-un efort mai mare pentru simplificarea și reglementarea procesului de autorizare a teraselor și restaurantelor din București. O campanie similară a avut loc anterior în Parcul Herăstrău, având ca scop eliminarea tuturor amenajărilor ilegale și a celor fără contracte valide cu Administrația Lacuri, Parcuri și Agrement București (ALPAB).

Detalii despre Demolările din Cișmigiu

Echipe specializate, formate din reprezentanți ai Poliției Locale și ALPAB, au fost mobilizate pentru realizarea lucrărilor de desființare și curățenie în Parcul Cișmigiu. Acțiunea a vizat o gamă variată de structuri, inclusiv magazii improvizate, tejghele neautorizate, terase extinse fără aviz, podiumuri, pavaje și toalete neaprobate. Unele dintre aceste construcții existau de aproape un deceniu.

Au fost demolate oficial șase clădiri situate în apropierea a trei chioșcuri aflate în zona Fanfarei și a volierei de păuni. Este important de menționat că chioșcurile care au obținut autorizații au fost păstrate. Totuși, toate extinderile nelegale, cunoscute ca „cașcarabete”, utilizate de comercianți pentru a-și lărgi abuziv spațiul de activitate, au fost eliminate. Reprezentanții Primăriei Generale au subliniat că comercianții au ignorat de-a lungul anilor avertizările și amenzile primite pentru aceste extinderi.

Activitățile de curățenie și demolare vor continua pe 20 aprilie, echipele fiind pregătite să intervină în zona Bibliotecii și a Debarcaderului, unde un salon și un bar vor fi desființate. Această acțiune fermă subliniază angajamentul municipalității de a „îndepărta cașcarabetele din parcuri” și de a „civiliza toate spațiile publice din toate punctele de vedere”, conform declarațiilor primarului.

Opiniile Cetățenilor și Petiția Declic

În contextul acestor acțiuni ale primăriei, a fost lansată o petiție publică pe platforma Declic, numită „Petiție pentru salvarea zonei libere din Parcul Cișmigiu”. Cei care au inițiat acest demers subliniază importanța acestui spațiu pentru comunitatea bucureșteană.

Printre cerințele petiției sunt incluse:

• Permisiunea de a amplasa mese și scaune mobile la terasa „La Ciupercă” / Zona Liberă Cișmigiu, în mod reglementat și armonios cu mediul înconjurător.
• Aprobată o terasă sezonieră, o solicitare recurentă, conform HCGMB 114/2016, respectând normele de mediu și urbanism aferente zonei V1a din PUG.
• Protejarea și valorificarea acestui spațiu ca punct de interacțiune și socializare pentru locuitorii Capitalei.
• Reglementarea funcționării spațiilor comerciale din parcurile monument, astfel încât acestea să se integreze estetic și funcțional în cadrul protejat, prin soluții adaptate și durabile care să răspundă cerințelor actuale, fără a afecta caracterul și valoarea intrinsecă a zonei.

Semnatarii petiției speră ca deciziile referitoare la viitorul acestor grădini și parcuri protejate să fie luate cu responsabilitate, în baza unor analize solide și a proiectelor interdisciplinare realizate de profesioniști din domenii relevante, cum ar fi arhitectura, peisagistica, urbanismul, sociologia și antropologia, respectând patrimoniul construit și drepturile comunităților locale.

Considerații Locale

Pentru locuitorii Bucureștiului, intervențiile de demolare din Cișmigiu pot aduce un sentiment de ușurare, dar și un oarecare scepticism. De o parte, este frustrant să observe cum aceste spații publice valoroase sunt sufocate de construcții improvizate care adesea împiedică accesul și afectează peisajul urban. Cetățenii s-au confruntat timp de ani cu problema extinderilor abuzive, care transformă parcurile în aglomerări comerciale dezordonate. Pe de altă parte, există mereu teama că aceste intervenții necesare nu sunt urmate de o viziune coerentă pe termen lung. Un sfat practic ar fi să urmărim periodic actualizările pe site-ul Primăriei sau paginile de social media ale ALPAB pentru a fi la curent cu planurile de reamenajare și pentru a semnala eventuale nereguli, contribuind astfel la menținerea ordinii în spațiile verzi ale orașului.