Grădina Japoneză din Herăstrău rămâne fabuloasă după toamnă

Grădina Japoneză din Herăstrău rămâne fabuloasă după toamnă

O Istorie Înrădăcinată în Colaborare Culturală

Inaugurarea Grădinii Japoneze din Parcul Herăstrău a avut loc în anul 1998, ca urmare a unei inițiative din partea Asociației Culturale Româno-Japoneze. Proiectul a beneficiat de sprijin esențial din partea Fondului Comemorativ al Expoziției Mondiale din Japonia, stabilind astfel o punte culturală între cele două națiuni. De la înființarea sa, grădina a fost gândită ca un simbol al colaborării și prieteniei româno-japoneze.

Principii de Design și Semnificații Profunde

Conceptul Grădinii Japoneze din București combină într-un mod armonios estetica tradițională niponă cu tehnici contemporane de amenajare peisagistică, rezultând un mediu ce inspiră atât liniște, cât și dinamică. Fiecare element este plasat cu o precizie deosebită și are o semnificație profundă, reflectând filozofiile japoneze despre echilibru, armonie și conexiunea cu natura, inspirate de credințele șintoiste și budiste.

Vizitatorii pot observa aranjamente de roci care reproduc formațiuni naturale, ghidând privirea și pașii prin peisaj. Elementele acvatice, cum ar fi iazurile și pâraiele, nu doar că încântă vizual, dar aduc și o experiență auditivă relaxantă. Aleile sinuose sunt special concepute pentru a promova plimbările conștiente și meditația, îndemnând la încetinirea ritmului și la aprecierea detaliilor. Chiar și lămpile și podurile au o semnificație, simbolizând lumina și călătoria existențială. Utilizarea asimetriei și a „peisajelor împrumutate” creează o senzație de adâncime, făcând ca spațiul să pară mai vast. În plus, alte plante emblematice precum bambusul completează această atmosferă autentică.

Eforturi de Revitalizare și Întreținere Continuă

De-a lungul timpului, grădina a traversat diverse etape, incluzând și perioade de degradare. Un moment esențial a fost reabilitarea și reamenajarea peisagistică din noiembrie 2017, realizată la inițiativa Ambasadei Japoniei în România. Proiectul a fost un parteneriat amplu, implicând Primăria Municipiului București, prin Administrația Lacuri, Parcuri și Agrement București (ALPAB), Universitatea de Arhitectură „Ion Mincu” și JTI. Lucrările au fost coordonate de o echipă de specialiști japonezi și voluntari români, sub îndrumarea lui Takuhiro Yamada, un expert recunoscut în peisagistică din Kyoto. Grădina a fost redeschisă vizitatorilor în aprilie 2018, respectând regulile stricte de amenajare impuse de tradiția japoneză.

În prezent, Administrația Lacuri, Parcuri și Agrement București (ALPAB) joacă un rol activ în gestionarea și îngrijirea acestui patrimoniu verde. Dovada angajamentului pentru întreținerea și îmbogățirea grădinii se regăsește în acțiuni recente. În aprilie 2026, au fost realizate noi plantări semnificative, conform rapoartelor ALPAB, având ca rezultat adăugarea a 31 de cireși japonezi (dintre care 7 chiar în ziua anunțului), 26 de gutui japonezi, 3 arțari japonezi, 7 pini bonsai, un bambus, o magnolie stelată, 7 azalee și 7 rododendroni. Aceste noi plante contribuie la diversitatea floristică și cromatică a grădinii.

Totodată, Primăria Capitalei a indicat, în aprilie 2026, că numărul total de cireși japonezi din grădină a ajuns la 85, după ce au fost plantate 24 de exemplare noi. Această cifră a poziționat Bucureștiul în fruntea clasamentului european, surpassând Olanda, care are 70 de cireși. Primarul general, Ciprian Ciucu, a asigurat Ambasadorul Japoniei, Takashi Katae, că un peisagist nipon se va ocupa de amenajarea continuă a grădinii, subliniind importanța unei împrospătări constante.

Festivalul Hanami: O Tradiție Anuală Celebrată în București

Înflorirea cireșilor japonezi este un eveniment remarcabil și un moment deosebit de așteptat de bucureșteni, transformând grădina într-un peisaj pitoresc, ideal pentru fotografii. Această perioadă încheie cu Festivalul Hanami, o tradiție japoneză străveche ce celebră contemplația florilor de cireș, simbolizând bucuria și efemeritatea existenței.

În 2026, cea de-a șaptea ediție a Festivalului Hanami a avut loc pe 18 aprilie, atrăgând un număr mare de participanți entuziasmați să se bucure de atmosfera specifică și să descopere bogăția culturii japoneze. Evenimentul a inclus o varietate de ateliere interactive, precum ceremonia ceaiului, demonstrații de origami, ikebana (arta aranjamentelor florale) și caligrafie japoneză. De asemenea, au fost disponibile experiențe de degustare de sake, jocuri tradiționale japoneze și oportunitatea de a purta un kimono sau yukata. Publicul a avut de asemenea ocazia să asiste la spectacole energice de tobe japoneze și demonstrații de arte marțiale, cum ar fi Kyudo, Karate, Aikido și Kendo.

Un Colț de Japonia în Inima Capitalei

Grădina Japoneză din Parcul Regele Mihai I este mai mult decât un simplu spațiu verde; reprezintă o oază de liniște și un ambasador cultural în inima Bucureștiului. Aceasta oferă locuitorilor și vizitatorilor o evadare din agitația urbană, un loc de relaxare și contemplare a naturii, unind cele două culturi prin frumusețea sa peisagistică. Angajamentul autorităților locale și al partenerilor japonezi garantează că acest spațiu va continua să prospere, fiind un punct de atracție major și un simbol al prieteniei româno-nipone.

De reținut

Pentru noi, bucureștenii, Grădina Japoneză din Parcul Herăstrău reprezintă o veritabilă gură de oxigen și un loc perfect pentru a ne relaxa, mai ales în mijlocul agitației cotidiene. Este frustrant, uneori, să observăm cum anumite spații verzi sunt neglijate, însă este reconfortant să vedem eforturile recente de revitalizare și noile plantări. În timp ce cireșii înfloriți sunt un adevărat spectacol anual, grădina își păstrează atracția și după această perioadă, mulțumită diversității plantelor prezente. Vă recomandăm să vizitați grădina și în afara sezonului Hanami, poate într-o dimineață de primăvară sau toamnă, pentru a descoperi alte nuanțe și pentru a evita aglomerația caracteristică sezonului cireșilor. Este un loc ideal pentru o plimbare liniștită sau o lectură captivantă.


Radu Marinescu

Radu Marinescu are 34 de ani și s-a născut în cartierul Drumul Taberei din București. A crescut cu miros de tei pe bulevardele capitalei și cu sunetul tramvaielor în fundal. Cu un stil direct, onest și cu o pasiune reală pentru orașul în care trăiește, Radu documentează zilnic poveștile orașului așa cum sunt: nefiltrate, autentice și relevante. Este genul de jurnalist care vorbește de la egal la egal cu oamenii, fie că acoperă o conferință de presă la primărie sau face live de la un protest spontan din Piața Victoriei. Când nu scrie, îl găsești cu o cafea în mână, ascultând discuțiile din autobuz sau plimbându-se prin Cotroceni, în căutarea următorului subiect.