Harta clădirilor cu risc seismic din București: 2.606 imobile, poziționate după înălțime și nivelul de risc

Harta clădirilor cu risc seismic din București: 2.606 imobile, poziționate după înălțime și nivelul de risc

Informațiile incluse în hartă provin din comunicațiile oficiale ale autorităților și din cercetările efectuate de presa națională. Data actualizării listei administrate de Autoritatea Națională pentru Controlul Riscurilor Seismice (AMCCRS) este 19 mai 2026. Aceasta cuprinde un total de 2.796 de adrese, care oferă detalii despre clasele de risc, anii de construcție și datele expertizelor realizate. Interfața dezvoltată de Marius Comper permite utilizatorilor să caute informații specifice și să raporteze eventualele erori întâlnite.

Codurile de culoare și categorii de urgență

Harta utilizează un sistem de coduri de culoare pentru a diferenția categoriile de risc seismic. Astfel, clădirile care intră în categoria RsI sunt marcate cu roșu, cele din RsII cu portocaliu și cele din RsIII cu galben. De asemenea, imobilele evaluate sunt incluse în categoriile de urgență U1, U2 și U3, fiecare fiind reprezentată prin culori specifice. Aceste categorii indică evaluările anterioare ale imobilelor, însă nu confirmă siguranța structurii acestora în prezent.

În evidențele AMCCRS figurează 415 clădiri încadrate în clasa RsI, dintre care 402 sunt deja incluse pe hartă. Cele mai multe dintre acestea, respectiv 337, se află în sectoarele 1, 2 și 3 ale Bucureștiului. De asemenea, un procent semnificativ, 381 de clădiri, a fost construit înainte de anul 1940. În rândul imobilelor marcate cu roșu, 206 au doar două etaje, majoritatea fiind amplasate în centrul istoric al orașului, în vreme ce alte 90 au minimum șapte etaje.

Problema imobilelor fără clasă de risc

O problemă majoră relevată de analiza realizată pe harta seismică este că 1.453 de clădiri, ceea ce reprezintă 52% din totalul listelor AMCCRS, nu au o clasă de risc identificată. Acestea sunt doar încadrate în categoriile U1, U2 sau U3, iar evaluările lor au fost efectuate între 1991 și 1997. Ultimele reglementări în domeniul construcțiilor au fost emise în 1997, iar termenul de conformare a expirat în jurul anului 2007.

În perioada recentă, numărul clădirilor riscante a crescut de la 363 în 2022 la 390 în 2024 și ulterior la 415 în mai 2026. Dintre cele 476 de clădiri reexpertizate până în 2022, 347 au fost încadrate în categorii de risc seismice. De asemenea, 117 clădiri au fost consolidate din anii 1990 până în prezent; totuși, numai 30 dintre acestea au beneficiat de finanțare publică pentru lucrările efectuate.

Conform estimărilor Băncii Mondiale, numărul total al clădirilor vulnerabile în București, construite înainte de 1977, ar fi de aproximativ 20.000. Aceste date subliniază necesitatea unor măsuri rapide și eficiente din partea autorităților competente, care trebuie să răspundă solicitărilor de informații în termen de 10 zile, cu posibilitatea de prelungire a acestui termen la 30 de zile.

Informațiile factuale principale provin din comunicările autorităților și relatările presei naționale.

De reținut

Harta seismică realizată de Marius Comper este un instrument esențial pentru informarea cetățenilor din București asupra riscurilor structurale ale imobilelor. În condițiile în care o mare parte din clădirile din București rămân fără o evaluare clară a riscului seismic, această resursă vine ca un apel pentru evaluări și intervenții urgente din partea autorităților. Asigurarea siguranței locuințelor din capitală este crucială pentru prevenirea tragediilor în cazul unui cutremur.

Transparență AI: Acest material poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Radu Marinescu

Radu Marinescu are 34 de ani și s-a născut în cartierul Drumul Taberei din București. A crescut cu miros de tei pe bulevardele capitalei și cu sunetul tramvaielor în fundal. Cu un stil direct, onest și cu o pasiune reală pentru orașul în care trăiește, Radu documentează zilnic poveștile orașului așa cum sunt: nefiltrate, autentice și relevante. Este genul de jurnalist care vorbește de la egal la egal cu oamenii, fie că acoperă o conferință de presă la primărie sau face live de la un protest spontan din Piața Victoriei. Când nu scrie, îl găsești cu o cafea în mână, ascultând discuțiile din autobuz sau plimbându-se prin Cotroceni, în căutarea următorului subiect.