Minuni în Parcul IOR: Flori și pajiști în zona retrocedată

Renașterea Naturii și Provocările Juridice

Clipurile distribuite recent pe Facebook de comunitatea „Aici a fost o pădure / aici ar putea fi o pădure” ilustrează cum cele 12 hectare din Sectorul 3, anterior afectate de defrișări și incendii, au început să fie din nou acoperite de vegetație, incluzând ierburi, lăstari tineri și flori. Această revenire a naturii sugerează o victorie ecologică, dar ridică o întrebare esențială în contextul disputelor legale: această zonă se califică drept parc sau este doar „vegetație spontană”? Distincția are implicații legale importante.

Avocații proprietarilor au afirmat că pe acest teren nu a existat parc, ci doar „vegetație spontană”, influențând astfel menținerea retrocedării în anumite situații. Aceasta reprezintă o problemă centrală în eforturile autorităților locale de a contesta retrocedarea.

Cronologia Disputei Terenului Verde

Controversa în jurul acestui teren a început în 2005, când primarul de atunci, Adriean Videanu, a semnat acte pentru retrocedarea a 12 hectare către Maria Cocoru. Terenul se află între Bulevardele Liviu Rebreanu și Nicolae Grigorescu, Strada Constantin Brâncuși și malul lacului.

Între 2012 și 2022, Primăria Sectorului 3 a inițiat acțiuni legale pentru a contesta retrocedarea, dar în 2022, Înalta Curte de Casație și Justiție a respins aceste tentative. Motivul a fost că Primăria nu a putut demonstra existența amenajărilor de parc la data retrocedării.

În intervalul 2022-2025, terenul retrocedat a fost afectat sever, cu peste 40 de incendii și tăieri sistematice de arbori. Activistii de la Grupul de Inițiativă Civică IOR-Titan au consemnat dispariția a în jur de 1.500 de arbori, iar un incendiu devastator din septembrie 2024 a distrus aproximativ 18.000 de metri pătrați de vegetație.

În octombrie 2025, Consiliul General al Municipiului București a decis majorarea amenzilor pentru tăierile ilegale de arbori, având în vedere că sancțiunile anterioare erau nesemnificative. În noiembrie 2025, Sorin Mușat, chiriaș pe terenul retrocedat, a încercat să deschidă „Mushi Land”, un parc de distracții neautorizat. Acesta a fost sancționat cu o amendă de 10.000 de lei, iar târgul a fost închis. În aceeași lună, Poliția Capitalei a deschis un dosar pentru neglijență în serviciu în legătură cu absența intervenției polițiștilor locali.

Protagoniștii și Implicațiile Deciziei Judecătorești

Maria Cocoru, proprietara inițială a terenului, a decedat, iar acum Petre Băjenaru, un antreprenor în domeniul imobiliar, este recunoscut ca moștenitor. Sorin Tuță, care a acționat ca reprezentant al Marii Cocoru, a fost sancționat pentru tăierea arborilor, contestând însă amenzile în instanță, susținând că nu a efectuat decât cosirea ierbii.

Decizia din 23 iunie 2026 are o importanță considerabilă. Grupul de Inițiativă Civică IOR-Titan, prin avocata Oana Anghel, aduce un argument procedural pertinent: la momentul semnării actelor de retrocedare din 2005, terenul se afla în domeniul public al Municipiului București. Conform legislației, terenurile din domeniul public nu pot fi retrocedate fără a fi mai întâi transferate în domeniul privat printr-o hotărâre a Consiliului General. În acest caz, o astfel de hotărâre nu există. Dacă Tribunalul București va considera că aceste acte sunt nule, retrocedarea va fi invalidată, iar terenul se va întoarce în patrimoniul public.

Pe de altă parte, apărarea moștenitorilor se concentrează pe anumite vicii de procedură, invocând și cererea din ianuarie 2026 de recuzare a judecătorului, care a fost respinsă ulterior.

Provocări Locale și Perspectivele de Recuperare

Un aspect complicat în această situație este absența unui Registru al Spațiilor Verzi complet funcțional în București, chiar și în 2026. Lipsa acestui document necesită evaluări separate pentru a determina statutul de spațiu verde al terenurilor, iar concluziile au fost deseori contradictorii.

În contextul politic local, primarul Sectorului 3, Robert Negoiță, a catalogat retrocedarea ca fiind abuzivă și a cerut anularea acesteia. După schimbarea primarului Capitalei anul trecut, el și-a exprimat optimismul că noua administrație își va relua sprijinul pentru procesele legale. În eventualitatea în care căile legale se vor epuiza, opțiunile administrative pentru recuperarea terenului vor rămâne răscumpărarea sau exproprierea, ambele având costuri considerabile.

Cel mai semnificativ aspect al situației actuale legate de Parcul IOR nu se petrece pe teren, ci în instanță. Următoarea audiere a cazului este programată pentru 23 iunie 2026.