Palatul CFR, clădire de 80 de ani, istorie și accident dramatic

Descrierea Incidentului

Accidentul a implicat șapte persoane, dintre care doi bărbați și cinci femei, inclusiv angajați ai Metrorex. Dintre cei afectați, cinci au necesitat asistență medicală, iar trei au fost duși la spital cu fracturi și dureri în zona picioarelor. Detaliile legate de etajul de la care liftul a căzut nu sunt încă clare, dar se menționează că recent echipamentul fusese verificat de o companie specializată în mentenanță.

O Istorie a Nepăsării pentru un Monument Istoric

Deși incidentul este alarmant, reprezintă o consecință a indiferenței autorităților române pe parcursul decadelor. Palatul CFR, un edificiu impunător de 40.000 de metri pătrați și cu o structură din 4.800 de tone de oțel, a fost construit între 1937 și 1948 conform planurilor arhitectului Duiliu Marcu. La momentul inaugurării, clădirea se număra printre cele mai mari din estul Europei. Totuși, nu a beneficiat vreodată de o reparație capitală adecvată.

O Construire Impresionantă și Vulnerabilități Ascunse

Înainte de 1937, Căile Ferate Române funcționau din 14 spații închiriate, ceea ce ducea la cheltuieli anuale depășind 23 de milioane de lei. În scopul centralizării activității și diminuării costurilor, Direcția Generală CFR a decis construirea unui sediu unic pentru aproximativ 4.000 de angajați. Terenul ales fusese anterior utilizat de atelierele CFR, demolate în 1932.

Arhitectul Duiliu Marcu, cunoscut pentru contribuțiile sale anterioare, a coordonat proiectul. Lucrările au început în 1937, iar clădirea a fost complet finalizată la 1 mai 1948. Când a fost dată în folosință, Palatul CFR a stabilit recorduri notabile, remarcându-se prin stilul său sobru și funcțional, fiind eclipsat un timp mai târziu doar de Casa Scânteii.

Inovații Structurale și Probleme Nerezolvate

Palatul CFR este compus din șapte blocuri aranjate în jurul unui dreptunghi: trei cu 11 etaje, două cu 8 etaje, unul cu 3 etaje și un corp central de un etaj. Suprafața totală este de 40.000 de metri pătrați, cu un schelet metalic ce cântărește 4.800 de tone.

Reprezentând prima clădire civilă din România cu un schelet metalic complet sudat, înglobat în beton, construcția a fost realizată de Uzinele Domeniilor Reșița. De asemenea, a fost prima lucrare la care s-a realizat un studiu geotehnic de laborator, sub supravegherea profesorului Karl Terzaghi de la Viena, considerat părintele mecanicii solurilor.

Un aspect îngrijorător este faptul că structura clădirii, concepută înainte de 1940, nu a fost ajustată pentru rezistența la cutremur. Deși scheletul metalic s-a comportat favorabil în timpul seismelor din 1940 și 1977, totuși, se poate observa că au existat alte probleme ascunse.

Deteriorări și Lipsa Intervențiilor Post-Seism

După inaugurare, au fost efectuate modificări interne prin compartimentări neprevăzute în proiectul inițial, ceea ce a dus la deteriorări în urma cutremurului din 1977, punând în evidență slăbiciunile structurale existente.

Astfel, în aproape 80 de ani de existență, nu s-au găsit dovezi ale vreo unei reparații capitale a Palatului CFR. Proiectele de consolidare au fost inexistente, iar după seismul din 1977 nu s-au documentat intervenții structurale.

O Decizie Provocatoare a Ministerului Transporturilor

În 2023, Ministerul Transporturilor a optat pentru o decizie discutabilă: în loc să îmbunătățească condițiile din propria clădire, a ales să închirieze 3.780 de metri pătrați într-un alt imobil, plătind o chirie lunară de 115.000 de euro. Această alegere ridică semne de întrebare, dat fiind starea clădirii istorice și costurile ridicate ale spațiilor închiriate, în timp ce Palatul CFR, un monument de 40.000 de metri pătrați, rămâne fără reabilitare.

De reținut

Această situație a scos la iveală nu doar neglijarea monumentală, ci și o gestionare discutabilă a fondurilor de către Ministerul Transporturilor, ceea ce face ca siguranța și întreținerea clădirilor istorice să rămână pe lista de priorități a instituțiilor românești.