Pietonalizarea Bucureștiului: planul lui Ciucu pentru Calea Victoriei

Modificările Propuse pentru Calea Victoriei și Zona Palatului Regal

Una dintre schimbările importante vizează Calea Victoriei. Deși nu este planificată o pietonalizare totală, se intenționează să devină mai prietenoasă pentru pietoni. Un segment esențial, amplasat în fața Palatului Regal, va beneficia de o soluție radicală: mutarea circulației rutiere în subteran.

Primarul a înregistrat că, odată cu aprobarea bugetului, vor fi organizate concursuri pentru soluții, fiind anunțate în prealabil. Cel mai relevant dintre aceste demersuri va afecta întreaga zonă a Palatului Regal. „Aici vom lansa un PUZ, realizat prin intermediul unui concurs de soluții. În viziunea mea, Calea Victoriei, în zona Palatului, trebuie să devină o zonă exclusiv pietonală, iar circulația auto va fi mutată sub pământ, însă soluțiile vor fi stabilite în urma competiției internaționale,” a precizat primarul.

Principiile fundamentale ale acestei viziuni pentru centrul capitalei includ creșterea spațiilor pentru pietoni, îmbunătățirea calității spațiilor verzi, curățarea aerului și diminuarea emisiilor poluante. În viitor, se anticipează implementarea unor politici menite să genereze zone cu emisiile reduse și continuarea procesului de pietonalizare în inima orașului.

Extinderea Programului de Pietonalizare în București

Peste 40 de zone din oraș au fost deja selectate pentru a fi incluse în acest program, majoritatea localizate în centrul capitalei, conform unei declarații publicate pe Profit.ro. Printre străzile vizate de planul de pietonalizare al Primăriei se numără:

• Bulevardul Magheru, care necesită reconfigurarea între Piața Romană și Piața Universității, pentru a transforma acel ax de tranzit într-un punct de atracție.
• Complexul din zona Sălii Palatului, incluzând Palatul Regal și Ateneul Român.
• Strada Arthur Verona.
• Strada Ion Câmpineanu.
• Strada General Berthelot.
• Strada Edgar Quinet și, de asemenea, zona Bisericii Enei.
• Strada Schitu Măgureanu și Scuarul Bisericii Schit.
• Splaiul Independenței, pe malul stâng, între Podul Eroilor și Podul Izvor.
• Splaiul Independenței, în ambele direcții, între Podul Semănătoarea și Podul Grozăvești.

Primarul a indicat că Bucureștiul, neincluzând Ilfov, are aproximativ 2 milioane de vehicule, comparativ cu Viena, care are aproximativ 700.000 de autoturisme.

Modelul Viena: Inspirație și Abordări Distincte

Planul de pietonalizare din București se inspiră din modelul aplicat în Viena, însă există o diferență semnificativă în abordare. În capitala austriacă, autoritățile au prioritizat crearea unui sistem de transport public eficient înainte de a restricționa accesul mașinilor.

Strategia de mobilitate urbană din Viena, cunoscută sub numele de „Strategia Push and Pull”, se bazează pe două principii fundamentale:

• Atracție: Oferirea unui sistem de transport public accesibil și eficient, cu frecvențe ridicate (la intervale de 2-3 minute), dotat cu benzi dedicate și prioritate la semafor pentru tramvaie.
• Împingere: Taxarea parcărilor pe stradă în întreaga metropolă și transformarea arterelor în zone pietonale sau rezidențiale, restricționând viteza la 20 km/h.

Implementarea modelului vienez a fost un proces gradual, desfășurat pe parcursul mai multor decenii. Transformarea a început în anii ’70, odată cu construcția rețelei moderne de metrou (U-Bahn) și pietonalizarea primelor străzi centrale, cum ar fi Kärntner Straße. În anii ’90 și 2000, s-au dezvoltat intens pistele pentru biciclete și s-au extins liniile de tramvai către periferie, asigurând astfel accesibilitatea fără dependența de mașini. Un moment crucial a fost introducerea, în 2012, a abonamentului anual pentru transportul public, la prețul de 365 de euro (1 euro pe zi), fapt care a dus rapid la creșterea numărului de abonați, depășind numărul mașinilor înregistrate în oraș.

Rapoartele anuale ale Wiener Linien, compania de transport din Viena, arată corelația dintre reducerea costurilor la abonamente și diminuarea considerabilă a traficului auto. Acest model explică de ce, în prezent, peste 70% din deplasări în Viena se desfășoară pe jos, cu bicicleta sau prin transportul public. Studiile de caz realizate de Civitas, o inițiativă a Uniunii Europene pentru transportul curat, indică faptul că parcările de tip Park & Ride de la capetele liniilor de metrou au fost dezvoltate înainte de desființarea locurilor de parcare din centrul orașului. Planul oficial de dezvoltare urbană „Step 2025” al municipalității vieneze confirmă faptul că designul stradal și pietonalizarea sunt integrate cu rețeaua de transport public și infrastructura ecologică.