România, pe ultimul loc în UE la adoptarea inteligenței artificiale generative

Potrivit datelor recente publicate de Eurostat, în 2025 aproape o treime dintre europeni (32,7 %) între 16 și 74 de ani folosesc instrumente bazate pe inteligența artificială generativă. Cu toate acestea, România se situează pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește procentul utilizatorilor acestor tehnologii.

Utilizarea IA generative în Europa în 2025

Raportul Eurostat relevă că 32,7 % dintre cetățenii UE fac uz de aplicații generative IA, în special pentru uz personal, unde 25,1 % dintre utilizatori le accesează în viața de zi cu zi. În schimb, 15,1 % folosesc aceste instrumente în scop profesional, iar o parte dintre aceștia le combină pentru ambele tipuri de activități.

România, la coada clasamentului

Datele arată că România are cea mai redusă rată de utilizare a inteligenței artificiale generative, procentul fiind sub media europeană. Acest decalaj pune țara noastră într-o poziție delicată, mai ales într-un context global în care adoptarea tehnologiilor digitale devine esențială pentru competitivitate și inovare.

Context local și perspective

Deși Bucureștiul, ca centru economic și tehnologic al României, începe să vadă o creștere în aplicarea soluțiilor AI în diverse domenii, ritmul general de adoptare al IA generative la nivel național este încă lent. Factorii implicați în educație, afaceri și administrație publică subliniază necesitatea unor măsuri mai ferme pentru a încuraja utilizarea acestor tehnologii, inclusiv prin investiții în infrastructură digitală și formarea profesională.

Concluzii

Pe măsură ce inteligența artificială generativă devine tot mai integrată în viețile europenilor, România trebuie să găsească metode eficiente pentru a recupera decalajul față de alte țări din UE. Creșterea gradului de conștientizare și accesul facil la instrumente AI sunt pași esențiali pentru a stimula inovarea și a susține dezvoltarea economică în anii următori.


Informațiile sunt bazate pe raportul Eurostat din 2025 privind utilizarea inteligenței artificiale generative în Uniunea Europeană.


Radu Marinescu

Radu Marinescu are 34 de ani și s-a născut în cartierul Drumul Taberei din București. A crescut cu miros de tei pe bulevardele capitalei și cu sunetul tramvaielor în fundal. Cu un stil direct, onest și cu o pasiune reală pentru orașul în care trăiește, Radu documentează zilnic poveștile orașului așa cum sunt: nefiltrate, autentice și relevante. Este genul de jurnalist care vorbește de la egal la egal cu oamenii, fie că acoperă o conferință de presă la primărie sau face live de la un protest spontan din Piața Victoriei. Când nu scrie, îl găsești cu o cafea în mână, ascultând discuțiile din autobuz sau plimbându-se prin Cotroceni, în căutarea următorului subiect.