Un consilier CGMB dezvăluie numărul uriaș de șefi din TPBI, instituția care gestionează transportul public în București și zona metropolitană

Transportul public din București și zona metropolitană ajunge din nou în centrul atenției, după ce doi consilieri generali au analizat organigrama și bugetele Asociației de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport Public București – Ilfov (TPBI).
Cum este structurat TPBI, „supra‑entitatea” care coordonează transportul în comun
TPBI este instituția care coordonează transportul public din București și din întreaga zonă metropolitană. Potrivit datelor analizate de doi consilieri generali din Consiliul General al Municipiului București (CGMB), organigrama asociației cuprinde în total 208 posturi.
Dintre aceste 208 poziții, 171 sunt ocupate, iar 37 sunt funcții de conducere. Pe baza acestor cifre, cei doi consilieri au calculat că, în medie, există aproximativ un șef la 3,4 angajați.
Unul dintre consilieri, Dragoș Radu (USR), a prezentat public informațiile, inclusiv imaginile cu documentele analizate, pe pagina sa de Facebook. El a precizat că pot exista „explicații tehnice pentru structură”, dar a subliniat că raportul dintre numărul de șefi și restul personalului este neobișnuit pentru o autoritate publică.
Organigrama completă a TPBI poate fi consultată pe site-ul instituției. În postarea lui Dragoș Radu apar și fotografii cu documentele pe care le-a evaluat, publicate ca imagini cu sursa indicată drept „Dragoș Radu/Facebook”.
Ce au remarcat consilierii în legătură cu finanțarea TPBI
Pe lângă structura de personal, cei doi consilieri generali au analizat și sumele alocate pentru funcționarea TPBI.
Conform informațiilor prezentate:
- anul trecut, Primăria Municipiului București a plătit aproape 20 de milioane de lei pentru funcționarea TPBI;
- cele 41 de localități din județul Ilfov au contribuit, cumulat, cu aproximativ 2 milioane de lei;
- pentru anul 2026, TPBI a solicitat un buget de 36 de milioane de lei.
Cei doi consilieri au transmis că nu au primit un răspuns la întrebarea privind motivul acestei creșteri a costurilor. Dragoș Radu a menționat că, la discuțiile despre bugetul instituției, în fața CGMB a fost trimis directorul departamentului tehnic, iar clarificările referitoare la majorarea sumei sunt încă așteptate.
Întrebări despre suprapuneri cu STB și despre audit
În Comisia Economică a CGMB a fost ridicată și problema posibilelor suprapuneri de activitate între TPBI și Societatea de Transport București (STB). La întrebarea dacă există servicii care se dublează între cele două structuri, răspunsul primit a fost: „nu avem această informație”.
Într-un comentariu redat în articol, consilierul general Dragoș Radu a arătat că acest tip de răspuns este, într-un fel, relevant. El susține că auditul anual făcut de TPBI pentru stabilirea subvenției pe care Primăria Capitalei trebuie să o plătească nu ia în calcul deciziile de management care pot influența costul pe kilometru.
Cine plătește pentru transportul public în București
Potrivit datelor prezentate în același context, finanțarea transportului public în București se bazează în proporție de aproximativ 80% pe subvenții – bani proveniți din taxele și impozitele plătite de bucureșteni. Restul de circa 20% este acoperit din veniturile obținute prin bilete și abonamente.
Pentru cititorii „azi în București”, aceste cifre arată cât de mult depinde sistemul de transport public de bugetul local și cât de importantă este modul în care sunt structurate și cheltuite fondurile la nivelul instituțiilor care îl administrează, inclusiv TPBI.












