Un deputat cere MAE „clarificări și măsuri urgente” pentru liceele românești din Cernăuți

Un deputat cere MAE „clarificări și măsuri urgente” pentru liceele românești din Cernăuți

Un deputat solicită MAE „clarificări și măsuri urgente” pentru liceele românești din Cernăuți

Deputatul Cosmin Corendea, vicepreședinte al Comisiei pentru politică externă, a adresat o interpelare ministrului Afacerilor Externe, Oana Țoiu, solicitând măsuri urgente în contextul reorganizării sistemului de învățământ din regiunea Cernăuți. Conform deciziei Consiliului Regional Cernăuți, începând cu 1 septembrie 2027, numărul liceelor cu predare în limba română va scădea semnificativ, ridicând îngrijorări cu privire la viitorul educației în limba maternă a comunității românești din Ucraina.

Reorganizarea învățământului în regiunea Cernăuți

Potrivit planului aprobat de autoritățile ucrainene, din cele 32 de licee existente în regiunea Cernăuți, doar patru vor continua să funcționeze cu predare exclusivă în limba română, în comunitățile Cernăuți, Hliboca, Ostrița și Herța. În alte localități, precum Mămăliga, Noua Suliță, Mahala, Tărășeni, Hliboca, Crasna, Pătrăuți, Storojineț și Ciudei, vor fi înființate licee bilingve, unde predarea se va face în principal în limba ucraineană, iar limba română va fi predată doar la disciplinele Limba română și Literatura română și universală.

Această reorganizare riscă să afecteze grav educația în limba română în zone cu tradiție românească, precum Valea Siretului, unde nu va mai exista niciun liceu cu predare în limba maternă.

Solicitările deputatului Cosmin Corendea

În interpelarea adresată ministrului Oana Țoiu, deputatul Corendea a solicitat următoarele clarificări și măsuri:

  1. Sprijinul Ministerului Afacerilor Externe pentru comunitățile românești din Cernăuți: Ce acțiuni a întreprins MAE pentru a sprijini aceste comunități în contextul reorganizării învățământului?

  2. Protejarea identității culturale și lingvistice: Cum intervine Ministerul pentru a proteja și promova identitatea culturală și lingvistică a românilor din regiunea Cernăuți, având în vedere că aceasta numără peste 181.780 de persoane?

  3. Poziția oficială față de decizia Consiliului Regional Cernăuți: Care este reacția MAE față de reducerea numărului de licee cu predare în limba română, în condițiile în care există 101.230 de elevi români care doresc să studieze în limba maternă?

Deputatul a subliniat importanța prioritizării și promovării intereselor României la nivel internațional și a solicitat un răspuns scris la aceste întrebări.

Reacția Ministerului Afacerilor Externe

Într-un comunicat oficial, MAE a precizat că susține ca prioritar accesul la limba română și în afacerea granițelor României. Ministerul a transmis Ucrainei, pe canale diplomatice, că lista orientativă a liceelor din regiunea Cernăuți nu reflectă solicitările legitime ale minorității române și a cerut identificarea unor soluții care să nu afecteze dreptul la educație în limba maternă. De asemenea, MAE a subliniat că documentul nu reprezintă o decizie finală.

Impactul asupra comunității românești din Ucraina

Decizia autorităților ucrainene de a reduce numărul liceelor cu predare în limba română are un impact semnificativ asupra comunității românești din Ucraina. Conform datelor disponibile, în regiunea Cernăuți există aproximativ 101.230 de elevi români care doresc să studieze în limba maternă. În plus, comunitatea românească din regiune numără peste 181.780 de persoane, ceea ce subliniază importanța menținerii educației în limba română pentru păstrarea identității culturale și lingvistice.

Concluzie

Reorganizarea sistemului de învățământ din regiunea Cernăuți și reducerea numărului liceelor cu predare în limba română reprezintă o provocare majoră pentru comunitatea românească din Ucraina. Este esențial ca autoritățile române să colaboreze cu cele ucrainene pentru a asigura dreptul elevilor români la educație în limba maternă și pentru a proteja identitatea culturală și lingvistică a acestei comunități.


Radu Marinescu

Radu Marinescu are 34 de ani și s-a născut în cartierul Drumul Taberei din București. A crescut cu miros de tei pe bulevardele capitalei și cu sunetul tramvaielor în fundal. Cu un stil direct, onest și cu o pasiune reală pentru orașul în care trăiește, Radu documentează zilnic poveștile orașului așa cum sunt: nefiltrate, autentice și relevante. Este genul de jurnalist care vorbește de la egal la egal cu oamenii, fie că acoperă o conferință de presă la primărie sau face live de la un protest spontan din Piața Victoriei. Când nu scrie, îl găsești cu o cafea în mână, ascultând discuțiile din autobuz sau plimbându-se prin Cotroceni, în căutarea următorului subiect.