Bulevardul Colței, primul bulivard din București, îngreunează traficul

Unul dintre cele mai memorabile evenimente ce susțin această percepție este demolarea Bisericii Sfânta Vineri, o tragedie care a avut loc la 19 iunie 1987. Decizia de a distruge lăcașul de cult a fost luată de Elena Ceaușescu. Durerea profundă resimțită de comunitate a fost atât de acută, încât mulți au crezut că acel moment a marcat o condamnare simbolică a regimului Ceaușescu, al cărui final, așa cum este bine cunoscut, a venit la scurt timp după.

O altă etapă cu o semnificație similară, care continuă să influențeze orașul, este asociată Bulevardului Colței, considerat prima arteră de tip bulevard din București. La început, era o uliță obișnuită, parte dintr-o proprietate a unei familii bogate, familia Colțea, această zonă având parte de o transformare radicală. Terenul a fost donat pentru construirea unui complex ce a avut un impact major asupra vieții urbane: Spitalul Colțea, prima instituție medicală de acest tip din oraș, împreună cu o școală, o biserică și impunătorul Turn Colțea.

Mihail Cantacuzino și Viziunea Asocierii Colțea

Acest complex arhitectural, realizat sub îndrumarea Spătarului Mihail Cantacuzino, a început să prindă formă începând cu 1704, reprezentând o viziune extinsă pentru dezvoltarea orașului. Spitalul Colțea a fost fondat în aceeași perioadă, având ca model spitalul Ospedale di S. Lazzaro e Mendicanti din Veneția. Educația medicală a fost deschisă aici, constituind o bază pentru ce avea să devină Universitatea de Medicină și Farmacie "Carol Davila". Turnul Colțea, o parte esențială a acestui complex, a fost construit între 1709 și 1714 de soldați suedezi, refugiați după bătălia de la Poltava. Cu o înălțime de 50 de metri, a fost un element dominant în peisajul urban, având și rolul de clopotniță pentru mănăstire, precum și de foișor de foc. Clopotul său, turnat în 1775 și cântărind aproximativ 1.700 kg, a fost ulterior mutat la Mănăstirea Sinaia după dărâmarea turnului.

Transformarea Uliței în Bulevard: O Demolare Controversată

Între 1888 și 1895, Ulița Colței a fost remodelată într-un bulevard modern sub conducerea primarilor Pache Protopopescu și Nicolae Filipescu. Deși acest proces a adus necesară modernizare, a fost marcat de un incident tragic și, conform legendei, de un nou „blestem”: distrugerea Turnului Colțea.

Înainte de această demolare, Turnul Colțea a suferit daune semnificative din cauza unui cutremur devastator din 1802, estimat la o magnitudine de 7,7. Partea superioară a turnului a fost grav magazineasă, lăsându-l într-o stare precară și aducându-i denumirea populară de „turnul rănit”. Chiar dacă condiția sa era deteriorată și constituia un impediment pentru extinderea străzii Colței, decizia primarului Pache Protopopescu din 1888 de a-l dărâma a stârnit ample proteste din partea comunității. Deși academicianul Gheorghe Sion susținea că turnul nu avea o valoare istorică semnificativă, scriitorul Barbu Ștefănescu Delavrancea a criticat vehement această decizie, publicând un articol în ziarul "Dimineața" din 31 august 1888, care ironiza hotărârea. Se spune că, odată cu demolarea, turnul a lăsat un blestem asociat cu durerea soldaților suedezi implicați în construcția sa în perioada captivitații în războiul ruso-suedez.

Patrimoniul și Urmele Trecutului

Astăzi, Turnul Colțea continuă să fie un simbol istoric deosebit pentru București, împreună cu întreaga zonă a bulevardului ce îi poartă numele. Din complexul inițial, doar Spitalul Colțea a rezistat trecerii timpului. Totuși, lucrările recente de reabilitare din zonă au scos la iveală fundațiile vechiului Turn Colțea. Locul în care se afla odinioară turnul este acum marcat printr-un pavaj distinct, oferind o ocazie unică de a explora concret istoria capitalei.

Bulevardul Colței, care acum include segmente cum sunt Lascăr Catargiu, Magheru, Nicolae Bălcescu și I.C. Brătianu, s-a transformat de la o uliță îngustă la o arteră principală a orașului, având o lățime stabilită de 30 de metri, aceasta fiind inițial dotată cu o zonă pietonală centrală și tramvaie trase de cai.

De reținut

Pentru fiecare bucureștean, povestea Bulevardului Colței și a turnului său reprezintă mai mult decât o simplă lecție de istorie; este o reflecție a frustrărilor cotidianului. Congestia din zona Catargiu, o realitate constantă, pare să susțină ideea că anumite "blesteme" urbane se transmit. Locuitorii afirmă că, deși modernizarea este necesară, adesea aceasta sacrificează repere istorice, iar efectele se simt de generații, inclusiv prin blocaje în trafic. O observație importantă pentru șoferi este să consulte aplicațiile de trafic înainte de a se îndrepta în această zonă, mai ales în orele de vârf, și să ia în considerare rutele alternative sau transportul public.