Sursa poza si informatii: Mediafax.ro

În următoarele zile, se preconizează demararea negocierilor pentru stabilirea salariului minim brut pe țară în 2026. România a transpus în legislație Directiva europeană privind salariile minime adecvate (nr. 2041/2022), care stipulează că salariul minim trebuie să reprezinte 50% din salariul mediu brut și să asigure lucrătorilor un nivel de trai decent, ținând cont de costul vieții și de nivelul general al salariilor. De asemenea, statele membre UE sunt obligate să încurajeze negocierile colective, astfel încât acestea să acopere cel puțin 80% din totalul lucrătorilor.

Conform legislației naționale, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată se stabilește și se actualizează în funcție de evoluția ratei inflației și a productivității muncii prognozate, conform unei formule de calcul. Dacă raportul dintre valoarea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată prognozat și câștigul salarial mediu brut lunar este mai mic de 52%, se negociază în cadrul Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social, în funcție de rezultatul formulei și de nivelul orientativ de 47%-52% al ponderii salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată în câștigul salarial mediu brut.

Astfel, rezultatul formulei de calcul pentru 2026 este de 4.326 lei. 50% din câștigul salarial mediu brut înseamnă 4.590 lei, iar 52% înseamnă 4.774 lei. Prin urmare, intervalul de negociere va fi cuprins între 4.326 lei și 4.774 lei, cu respectarea principiului salariului minim european (adică 50% din câștigul salarial mediu) la 4.590 lei. Având în vedere salariul minim brut actual de 4.050 lei, o creștere la 4.326 lei presupune o majorare de 6,8%, la 4.590 lei o creștere de 13,3%, iar la 4.774 lei o creștere de 17,9%.

Consider că varianta optimă ar fi stabilirea salariului minim la 4.590 lei (cu menținerea celor 300 lei netaxați), un nivel aliniat cu valorile europene de solidaritate, justiție socială și echitate, asigurând că nimeni nu este lăsat în urmă. România are nevoie de un minim de stabilitate socială, iar povara nu trebuie să cadă pe umerii celor cu venituri mici, așa cum s-a observat efectul măsurilor de austeritate implementate anterior. Guvernul României este învestit să mențină un echilibru social, pentru a minimiza riscul de sărăcie în rândul lucrătorilor români.

15 argumente pentru creșterea salariului minim la 4.590 lei în 2026

1. Constituția României impune măsuri de protecție socială: Articolul 47 alin. (1) stipulează că statul trebuie să asigure cetățenilor un nivel de trai decent. O consolidare fiscal-bugetară durabilă și acceptată public necesită justiție socială, protejând veniturile celor săraci și ale clasei mijlocii. Cei cu venituri mai mari trebuie să contribuie proporțional mai mult, evitând supraîmpovărarea celor vulnerabili. Fără o astfel de abordare, consolidările pot crește inegalitatea și pot reduce ponderea veniturilor din muncă în economie, generând adversitate la reforme. Trebuie protejate grupurile vulnerabile și plasa de siguranță socială. Impactul negativ al crizei trebuie amortizat social, iar economiile bugetare trebuie realizate fără a demantela plasa de siguranță.

2. România trebuie să aplice creșterea salariului minim conform reglementărilor europene: Implementarea unui mecanism și a unei formule predictibile privind evoluția salariului minim a fost validată în fața Comisiei Europene, conform jalonului 392 din PNRR. Această formulă obiectivă, bazată pe date concrete, corelează productivitatea muncii și inflația, implicând acorduri între patronate, sindicate și guvern.

3. Protejarea puterii de cumpărare a lucrătorilor cu venituri mici: Aproximativ 840.000 de angajați cu normă întreagă sunt plătiți la salariul minim. Aceștia resimt deja o reducere semnificativă a puterii de cumpărare, estimată la minus 13%, având în vedere creșterea explozivă a prețurilor și coșul de consum specific lor. Creșterea salariului minim brut la 4.590 lei ar compensa această scădere a puterii de cumpărare.

4. România are unul dintre cele mai mici salarii minime brute în euro din UE: Dintre cele 22 de țări UE care implementează acest instrument de politici publice, România se află pe locul patru în ceea ce privește salariul minim brut în euro. Mai mici sunt doar Letonia, Ungaria și Bulgaria, dar toate au anunțat programe de creștere a salariului minim.

5. Ponderea salariaților cu venituri mici este semnificativă în România: Aproape 15,4% dintre salariați sunt plătiți la salariul minim, aproape dublu față de media UE. În Germania, doar 4% dintre angajați sunt plătiți la salariul minim, iar în alte țări precum Slovenia (14,1%), Bulgaria (14,8%), Polonia (12,1%) și Franța (9,6%) ponderea este mai mică.

6. Câștigurile nete anuale ale lucrătorilor cu 50% din câștigul mediu net anual sunt scăzute: România se află pe penultimul loc în UE în acest indicator, cu un câștig net anual de 37% din media UE 27 pentru o persoană singură, fără copii.

7. Costul orar al forței de muncă este scăzut: În 2024, România avea un cost orar al forței de muncă de 12,5 euro, situându-se pe penultimul loc în UE, la 37% din media UE27.

8. Rata sărăciei în muncă este ridicată: România are a patra cea mai ridicată rată a sărăciei în muncă din UE 27, cu 10,7% dintre lucrători aflându-se sub pragul de sărăcie, comparativ cu media UE de 8,2%.

9. Productivitatea muncii este în creștere: România se află la 74% din media UE27 în ceea ce privește productivitatea muncii pe oră lucrată, cu o creștere de 6,4% în ultimul an, a doua cea mai mare din UE după Irlanda.

10. Productivitatea reală a muncii a crescut semnificativ: În perioada 2015 – Q2 2025, productivitatea reală a muncii pe oră lucrată în România a crescut cu 35%, a doua cea mai mare creștere dintre țările UE27.

11. Costurile vieții au crescut semnificativ: Coșul minim de consum pentru o familie cu doi adulți și doi copii a fost estimat la 10.450 lei în 2024, ceea ce subliniază necesitatea ajustării salariului minim pentru a asigura un trai decent.

12. Dinamica pozitivă a salariului minim nu a condus la creșterea șomajului în rândul tinerilor: Datele statistice oficiale arată contrariul, indicând că majorările salariului minim nu au avut un impact negativ asupra ocupării tinerelor.

13. Dinamica pozitivă a salariului minim nu a condus la creșterea șomajului în sectoarele HoReCa și Construcții: Datele statistice oficiale arată contrariul, indicând că majorările salariului minim nu au avut un impact negativ asupra ocupării în aceste sectoare.

14. Creșterea salariului minim ar stimula consumul intern: Lucrătorii cu venituri mici au o tendință mai mare de a consuma bunuri produse intern, ceea ce ar contribui la stimularea economiei