Burnete: Deficitul real al României era între 9 și 10%, nu cât arătau actele oficiale
Burnete: Deficitul real al României în 2023 era între 9% și 10%, nu cât indicau datele oficiale
Consilierul prezidențial Adrian Burnete a prezentat o perspectivă clarificatoare asupra situației deficitului bugetar al României, arătând că nivelul real al acestuia a fost semnificativ mai ridicat decât cel raportat în documentele oficiale. Potrivit lui Burnete, deficitul efectiv al țării în 2023 s-a situat în intervalul 9-10% din PIB, în condițiile în care cifrele oficiale arătau o valoare mai redusă.
Deficitul real depășea estimările oficiale
„Realitatea este că am pornit la drum cu un deficit mai mare decât cel raportat, chiar dacă este dificil să-l cuantificăm cu exactitate. Pe lângă sumele oficiale consemnate în execuțiile bugetare, pe fondul unor datorii ascunse, statul acumula obligații suplimentare pentru concedii medicale și datorii către furnizorii de energie în cadrul schemei de plafonare a prețurilor”, a explicat consilierul prezidențial.
El a mai menționat și un aspect important legat de relațiile dintre stat și contractorii săi: mulți furnizori ezitau să emită facturi din cauza incertitudinii referitoare la recuperarea TVA-ului, fenoment ce contribuia la o evidențiere incompletă a datoriilor și la o zonă „gri” a deficitului public, greu de cuantificat în termeni preciși.
Cifrele oficiale ascund o realitate mai dură
Burnete a oferit o explicație suplimentară legată de cuantumul deficitului din 2023, precizând că atunci când Guvernul Bolojan și echipa sa au început eforturile de reducere a acestei poveri fiscale, s-a pornit de la o valoare a deficitului mult mai mare decât cea exprimată oficial: „Am plecat, probabil, de la un nivel situat între 9 și 10% din PIB, poate undeva în jur de 9,3%. Estimarea exactă este complicată, însă ceea ce este cert este că deficitul României a început să scadă efectiv, fiind pe o traiectorie descendentă. În ciuda percepției că situația nu s-a schimbat prea mult față de anul precedent, realitatea financiară a țării este alta.”
Problemele persistă, dar transparența crește
În ceea ce privește întrebările privind existența unor plăți întârziate și nereturnarea TVA-ului în acest moment, Burnete a recunoscut că România continuă să scoată la lumină datorii ascunse din trecut: „Ministerul Finanțelor a început să aducă toate aceste cifre în evidență, eliminând opacitatea care caracteriza o parte din aceste obligații. De aceea, poate părea că deficitul nu se reduce sau chiar că pare să crească, dar asta este consecința unei mai bune transparențe.”
Această schimbare în abordarea fiscală este, în opinia consilierului, unul dintre factorii care au împiedicat reducerea ratingului de țară și de credit pentru România, iar finanțatorii internaționali au continuat să sprijine țara în ciuda dificultăților economice: „Punerea pe masă a cifrelor reale demonstrează maturitatea și responsabilitatea în gestionarea finanțelor publice și este bine observată atât de Comisia Europeană, cât și de instituțiile financiare globale,” a adăugat Burnete.
Măsurile guvernamentale și perspectiva pe termen mediu
Consilierul prezidențial a mai subliniat că măsurile adoptate de Guvernul Bolojan în luna iulie, menite să corecteze traiectoria deficitului, sunt valabile doar pentru remainderul acestui an. Impactul major al acestor reforme și politici fiscale se va resimți abia în anul 2026, când viziunea pe termen mediu asupra finanțelor publice va deveni mai clară.
Din acest punct de vedere, România rămâne într-un proces de ajustare și aliniere la standardele europene și internaționale, urmărind să asigure sustenabilitatea fiscală și o mai bună gestionare a resurselor publice. Creșterea transparenței în raportarea datelor economice și o monitorizare atentă a datoriilor ascunse vor avea un rol esențial în stabilizarea economiei naționale.
Pentru mai multe știri și analize despre evoluția economică a României, rămâneți conectați la sursele noastre de încredere.
