Acuzații dure privind reprezentarea politică a romilor: „Un sistem monopartidist subminează democrația în România”

România a încheiat recent un an electoral intens, care, în loc să aducă liniște și speranță, a generat mai multă neliniște în rândul alegătorilor. În astfel de momente, când populația își exprimă clar dorința unei schimbări autentice, sistemele democratice sunt puse la încercare, iar felul în care este gestionată puterea devine esențial. În acest context, modul în care este asigurată reprezentarea politică a romilor în Parlament scoate la iveală o imagine mult mai amplă a problemelor cu care se confruntă democrația românească.

Reprezentarea romilor, o oglindă a disfuncționalităților sistemului politic

După cum afirmă și vicepreședintele Fundației Roma for Europe, Haliti, nu este vorba doar despre o minoritate, ci despre o problemă generală care reflectă un fenomen întâlnit în întreaga țară: alegerile nu mai aduc schimbări semnificative, iar politicienii par indiferenți față de risipa resurselor publice și ipocrizia crescândă.

În baza legii actuale, minoritatea romă are garantat un loc în Parlament. Cu toate acestea, în realitate, accesul la acest mandat este monopolizat de o singură organizație – un ONG care acționează în fapt ca un partid politic fără concurență electorală reală. „Alegerile devin doar o formalitate care legitimează aceiași reprezentanți deja impuși de sistem. Chiar și cu un număr infim de voturi, mandatul este garantat”, explică Haliti.

O scădere drastică a sprijinului electoral

Informatiile statistice indică o reducere drastica a susținerii electorale a acestei organizații: de la aproximativ 80.000 de voturi în anii 1990, la numai 13.881 în alegerile parlamentare din 2024. Având în vedere că populația romă este estimată la circa două milioane de persoane, sprijinul electoral real scade sub 1%. Această discrepanță ridică întrebarea: cum funcționează democrația pentru cea mai numeroasă minoritate etnică din Europa, prezentă mai ales în România?

Răspunsul, conform lui Haliti, este unul dezamăgitor: „Situația este asemănătoare cu vremurile lui Nicolae Ceaușescu. De peste 30 de ani, aproape dublu față de perioada comunistă, reprezentarea romilor este dominată de aceeași structură protejată de un sistem monopolist și finanțată din bani publici încă din 1992. Deși puterea politică s-a schimbat în alte domenii, în cazul romilor reprezentarea a rămas fixă, izolată de presiunile electorale și, prin urmare, permanentă.”

Practic, romii nu au nicio posibilitate reală de a-și alege reprezentanții. Mandatul parlamentar acordat oficial romilor este rezervat exclusiv unei singure entități, care, deși funcționează formal ca ONG, se comportă ca un partid politic unic, în absența oricărei opoziții. „Este un sistem monopolist construit atât de cinic, încât alegerile nu fac decât să confirme acest control. Acești reprezentanți ar ajunge în Parlament chiar dacă ar obține un singur vot efectiv”, mai subliniază Haliti.

Finanțare generoasă, dar cu gestionare îndoielnică a fondurilor

Un alt element intens criticat este alocarea și administrația fondurilor publice către această organizație. Aceste sume nu sunt legate de performanța electorală, ci sunt calculate în funcție de mărimea oficială a minorității. În 2024, doar această entitate a primit din bugetul statului peste 38 de milioane de lei (echivalentul a aproximativ 7,6 milioane de euro).

„Supraviețuirea politică nu depinde de voturi, ci de o arhitectură instituțională securizată artificial”, afirmă Haliti. Raportările Curții de Conturi au semnalat în mod repetat cheltuieli publice ilegale sau nejustificate în legătură cu activitățile acestei structuri, iar recuperarea banilor s-a realizat în urma unor procese judiciare de lungă durată. Pe plan european, Oficiul Antifraudă (OLAF) a investigat mai multe proiecte de incluziune a romilor, ajungând la prejudicii de milioane de euro, iar unele cazuri au fost înaintate către urmărire penală — însă pe parcursul anilor nu a existat o decizie publică clară care să sancționeze oficial aceste abuzuri.

Efecte asupra participării și riscul ascensiunii partidului extremist

Din cauza lipsei unor alternative democratice reale, mulți alegători romi au renunțat să mai participe la vot sau au migrat către alte formațiuni politice. Haliti avertizează că acest vid de reprezentare poate fi exploatat de partide de extremă dreapta, unele chiar cu poziții anti-minorități, care obțin susținere în anumite comunități rome.

„Aceasta nu indică indiferența față de democrație a romilor, ci exprimă pierderea încrederii într-un sistem care, în percepția lor, este incapabil de reformă”, mai explică vicepreședintele fundației.

Un pas înapoi și responsabilități asumate

Un episod recent a accentuat controversa: reprezentantul oficial al romilor a fost demis din funcția de președinte al Comisiei pentru drepturile omului din Camera Deputaților, după ce a făcut declarații publice considerate incompatibile cu responsabilitățile sale, inclusiv față de drepturile comunității LGBT.

Haliti subliniază că vina pentru această stare de fapt nu este a comunității rome, cât a clasei politice tradiționale din România, care a tolerat timp de decenii această lipsă de competiție. Pentru a revitaliza democrația, este necesară deschiderea accesului la reprezentare prin alegeri reale, cu liste concurente și lideri substituibili — o măsură care, contrar temerilor, va întări sistemul democratic.

România paralelă versus standardele europene

Comparativ cu alte țări din regiune, cum ar fi Ungaria sau Serbia, unde românii minoritari aleg direct reprezentanți prin competiție electorală reală, România se poziționează contradictoriu. „Folosim aceste standarde pentru cetățenii români din diaspora, însă acasă le negăm romilor, cea mai importantă minoritate din țară”, concluzionează Haliti.

În final, problema nu este doar reprezentarea romilor, ci credibilitatea și sănătatea democrației românești în ansamblu — o provocare importantă ce necesită reforme profunde și angajament real pentru pluralism și responsabilitate.

---

Articol realizat pe baza unui comunicat și analizei publicate de Mediafax, în urma unor declarații ale vicepreședintelui Fundației Roma for Europe, Haliti.