Bucureștenii cer 700 de semnături pentru parcul Maria Cuțarida-Crătunescu

Primarul Sectorului 4, Daniel Băluță, a anunțat această inițiativă în data de 7 aprilie, precizând că parcul, situat în apropierea Parcului Tudor Arghezi, va purta numele „Donald J. Trump” ca simbol al relațiilor de prietenie și al valorilor comune dintre România și Statele Unite. În plus, decizia a fost legată de aniversarea a 250 de ani de la semnarea Declarației de Independență a Americii, fiind descrisă și ca un „cadou” ocazionat de ziua de naștere a președintelui Trump.

Reacțiile populației din București față de această propunere au fost în mare parte negative, stârnind critici și dezbateri. Ca răspuns la aceste reacții, a fost lansată o petiție pe platforma Declic cu titlul „Vrem parcul „Maria Cuțarida-Crătunescu”, nu parcul „Trump” în Sectorul 4!” Oamenii care susțin această acțiune civică contestă asocierea unui spațiu public cu o personalitate politică contemporană, considerată de unii ca fiind controversată.

În petiție se evidențiază rolul crucial al denumirilor în definirea identității locale pentru străzi, piețe și parcuri. Se subliniază că locurile publice denumite după o personalitate promovează celebrări ale realizărilor și valorilor acestora, devenind astfel un exemplu demn de urmat pentru comunitate. Tradiția sugerează că persoanele ar trebui să fie onorate postum, pe baza meritelor lor, ceea ce ajută la evitarea eventualelor controverse legate de denumiri premature.

De asemenea, petiția subliniază că spațiile publice din București ar trebui să reflecte cultura și istoria națională. Atribuirea unui nume perceput ca străin comunității, fără o consultare a populației locale, este văzută ca o ignoranță față de voința și identitatea locuitorilor din acest sector.

Propunerea de a-l omagia pe Maria Cuțarida-Crătunescu vine ca o necesitate de a recunoaște o personalitate importantă din cultura românească, care adesea este subreprezentată în nomenclatura locurilor publice din București. Născută în 1857 la Călărași și decedată în 1919 la București, Maria Cuțarida-Crătunescu a fost o pionieră în medicină, studiind la Zurich, Montpellier și Paris, și obținând titlul de doctor în medicină în 1884. A întâmpinat obstacole la revenirea în țară, unde a fost refuzată inițial pentru un post la Spitalul Brâncovenesc, dar a continuat să lucreze, deschizând o clinică privată și oferind consultații gratuite la Spitalul Filantropia. Activitatea sa include și fondarea Societății Materne în 1897 și crearea primei creșe din țară în 1899, dedicându-se îngrijirii femeilor și copiilor, avansând astfel înțelegerea medicală, în special în domeniul nașterilor, salvând numeroase vieți. A fost, de asemenea, o activista feministă activă, participând la congrese internaționale pentru a promova contribuțiile intelectualelor române.

Astfel, cei aproape 700 de semnatari ai petiției solicită Consiliului Local al Sectorului 4 și primarului Daniel Băluță:

• Să renunțe la planul de a denumi parcul după un politician în activitate care nu are legături istorice sau comunitare cu Bucureștiul.
• Să analizeze și să adopte propunerea de a numi noul parc „Maria Cuțarida-Crătunescu”, astfel onorând o personalitate științifică importantă a României.
• Să organizeze consultări publice transparente cu privire la orice decizii viitoare legate de numele spațiilor publice esențiale din sector.

Extinderea Parcului Tudor Arghezi, aflată în desfășurare, va adăuga patru hectare de spațiu verde, revitalizând o zonă neutilizată anterior. Parcul Tudor Arghezi, inaugurat în septembrie 2023, a fost construit de la zero pe Bulevardul Metalurgiei și reprezintă o investiție semnificativă pentru comunitate.

Punct de vedere local

Pentru locuitorii din Sectorul 4, discuțiile privind denumirile locurilor publice sunt frecvente și adesea generează frustrare. Există un tipar în care aceste decizii sunt luate fără a consulta real comunitatea, ceea ce duce la o senzație de excluziune a cetățenilor din procesul decizional. Propunerea de a onora o personalitate istorică românească, precum Maria Cuțarida-Crătunescu, în locul unui politician străin activ reprezintă o oportunitate excelentă de a reconecta aceste spații cu identitatea locală. Este crucial ca cetățenii să continue să se implice în petiții și dezbateri publice, deoarece voința civic poate avea un impact important asupra deciziilor autorităților.