Europa încetinește lupta împotriva schimbărilor climatice: un an pierdut în timp ce companiile petroliere își majorează profiturile

Este suficient să respingem de la început argumentul că planeta ar fi indiferentă la acțiunile oamenilor. Deși Pământul nu „simte” direct ce facem noi, dezechilibrele și afectarea ecosistemelor vor avea un impact devastator, iar primii care vor plăti prețul suntem chiar noi. Activitățile umane modifică semnificativ atmosfera și, pentru prima dată în istoria vieții, o singură specie - omul - amenință toate celelalte și perturbează echilibrul natural al geosferelor.

Agricultura – un sector blocat în paradigme nocive

Comisia Europeană propune prelungirea indefinită a autorizării pentru pesticide, biocide și aditivi dedicați creșterii productivității agricole, în ciuda riscurilor majore pentru sănătatea oamenilor și a mediului. Agricultura rămâne cel mai generos subvenționat sector, însă în ciuda numeroaselor fonduri primite, nu reușește să se adapteze cerințelor de sustenabilitate. În schimb, profită de blocajul Green Deal, proiectul european menit să ducă agricultura către metode mai prietenoase cu natura, dar care rămâne la stadiul de promisiune nerealizată.

În loc să își asume responsabilitatea, fermierii și companiile agricole dau vina pe „Green Deal” pentru problemele din sector, uitând că acest plan nu a fost niciodată pe deplin implementat, ba mai mult, acum pare paralizat. Dacă agricultura europeană se menține pe această pantă descendentă, vina o poartă un jumătate de secol de politici eronate și viziuni limitate.

Și situația nu e mai roz nici în alte părți ale lumii. În Statele Unite, de exemplu, sunt folosite substanțe toxice pe alimente — afine tratate cu hidrocarburi, orez cu arsenic, mere cu difenilamină, iar carnea de pui este spălată cu clor înainte de vânzare. Această competiție agresivă către profit distruge sănătatea și mediul fără nicio limită.

Pădurile – protecția tardivă și insuficientă

Situația pădurilor europene este la fel de alarmantă. WWF avertizează că amânarea intenționată a unui regulament european împotriva defrișărilor va duce la tăierea a cel puțin 50 de milioane de copaci în plus și la eliberarea a circa 17 milioane de tone de gaze cu efect de seră în atmosferă.

Deși aceste cifre sunt îngrijorătoare, în Asia de Sud-Est, Borneo sau în anumite părți din America de Sud, consecințele sunt și mai grave. Italia a încercat reîmpădurirea, dar porțiunile plantate sunt adesea ecosisteme cu valoare ecologică redusă, care nu pot compensa pierderea pădurilor primare alpine sau a fagilor seculari din Apenini.

Wildlife în declin: exemplul lupului

Un exemplu relevant al incapacității omului de a coexista armonios cu natura este cazul lupului. Europa a redus recent protecția acestei specii, iar în august 2023, Italia a permis împușcarea legală a primului lup după mai bine de 50 de ani de conservare.

Această decizie a fost influențată de resentimente vechi și lipsa de înțelegere, lupul fiind perceput ca o amenințare, deși reprezintă o specie-cheie în menținerea echilibrelor ecosistemice. De fapt, mai puțin de 0,1% dintre animalele domestice sunt atacate de lupi, iar nu există cazuri documentate în care oamenii să fi fost vătămați, deoarece aceștia nu fac parte din dieta lupului, iar acesta fuge când ne întâlnește.

Clima – un pas în spate în fața intereselor economice

În privința schimbărilor climatice, Europa stă mai bine decât Statele Unite, care abandonază angajamentele internaționale și permit continuarea fără restricții a exploatărilor petroliere. Totuși, în blocul european se observă amânări repetate, obiective mai puțin ambițioase și concesii făcute gigantelor din petrol și gaze, precum și influența tot mai mare a grupărilor negaționiste sau populiste de factură trumpistă.

Această tendință erodează strategia climatică, prioritizând câștigul rapid și ignorând faptul că planeta este o „barcă” comună în care toți suntem pasageri. Cea mai recentă dovadă a regresului este revizuirea planului european privind eliminarea motoarelor cu ardere internă până în 2035, unde obiectivul ambitios de reducere a emisiilor a fost redus de la 100% la 90%. Astfel, au fost deschise ușile unor soluții discutabile, cum ar fi utilizarea biometanului în transporturi, care nu reprezintă o alternativă cu adevărat durabilă.

Mai grav, se discută și despre desființarea programului Life, singurul mecanism european dedicat în mod direct protejării biodiversității și combaterii schimbărilor climatice.

O privire globală – scepticismul și interesele economice prevalează

În afara creșterii spectaculoase a energiei regenerabile în China și măsurile Braziliei pentru apărarea pădurilor, nu există semne clare de apropiere față de revoluția verde promovată de Green Deal. De altfel, China continuă să deschidă centrale pe cărbune, iar Brazilia este campioană mondială la creșterea animalelor, contribuind astfel la accentuarea problemelor de mediu.

Neîncrederea generalizată a întregii lumi în tranziția verde se bazează pe ipoteza eronată că sustenabilitatea ar intra în conflict cu dezvoltarea economică și socială. De fapt, totul ține de cine poartă costul acestei tranziții.

Nimeni cu mintea limpede nu dorește ca povara să cadă pe umerii pensionarului cu o mașină veche, iar adevărații vinovați sunt marii producători din sectorul fosil, care ar putea salva planeta reducându-și profiturile cu mai puțin de 5% și redirecționând aceste resurse către energie verde.

---

În concluzie, în timp ce marile companii petroliere cresc recorduri de profit, Europa pierde un an prețios în bătălia contra schimbărilor climatice, rămânând blocată în decizii politice controversate și strategii insuficiente. E timpul să ne asumăm responsabilitatea și să ne angajăm cu adevărat pentru viitorul acestei planete, pe care o împărțim cu toate formele vieții.