detalii din prima etapă a șantierului

Reinstaurarea traficului pe segmentul dintre strada Halelor și Splaiul Independenței, care dispune de trei benzi pe fiecare sens, reprezintă un moment important pentru fluidizarea circulației într-una dintre cele mai aglomerate intersecții din oraș. Această realizare face parte dintr-un proiect de infrastructură de mari dimensiuni, esențial pentru siguranța Capitalei, având în vedere deteriorarea avansată a vechii construcții.
Noua placă de beton, o componentă centrală a acestei prime etape, a fost realizată din beton post-tensionat și are o grosime de 1,4 metri, aproape dublă față de structura veche, care era de circa 60 de centimetri. Această inovație tehnică este destinată să garanteze o durată de viață estimată de cel puțin un secol. Înainte de redeschidere, tronsonul restaurat a fost supus unor verificări detaliate, incluzând teste dinamice și statice cu utilaje de tonaj mare, precum și utilizarea unor echipamente speciale de monitorizare. Aceste proceduri complexe au avut rolul de a confirma modul în care planșeul se desfășoară în condiții reale de trafic, monitorizate de experții de la Universitatea Tehnică de Construcții din București (UTCB).
Proiectul de consolidare a Planșeului Unirii este coordonat de un consorțiu care include Construcții Erbașu (liderul asocierii), Bog’Art și Concrete & Design Solutions. Lucrările se desfășoară în una dintre cele mai aglomerate zone ale Capitalei, deasupra râului Dâmbovița și în apropierea unor infrastructuri esențiale, ceea ce transformă acest șantier într-unul dintre cele mai complexe proiecte de infrastructură urbană din țară. De asemenea, planul de modernizare preconizează și reconfigurarea spațiului pentru a permite o linie de tramvai.
Intervenția majoră are la bază motive de urgență. Planșeul Unirii, o structură din beton armat care acoperă râul Dâmbovița pe porțiunea dintre Piața Unirii și Splaiul Independenței, a fost construit în 1934 și nu a fost supus unor reparații capitale de aproximativ 90 de ani. Studiile tehnice efectuate de specialiștii UTCB arată că vechiul planșeu a fost clasificat ca având starea IV din V – grad tehnic necorespunzător, semnalizând degradarea severă. Rapoartele evidențiau grinzi deteriorate, armături corodate, beton exfoliat și infiltrări, semnalând riscuri seismice de grad I, indicând o probabilitate de cedare în urma unui seism moderat. Provocarea este sporită de faptul că pe sub acest planșeu circulă și pasajul de metrou între stațiile Unirii 1 și Unirii 2.
Finanțarea proiectului se derulează printr-o colaborare între primăria locală și Programul Național de Investiții „Anghel Saligny”. Guvernul României a aprobat o ordonanță de urgență pentru a acoperi costurile estimate la aproximativ 750 de milioane de lei (aproximativ 150 de milioane de euro) din bugetul de stat, recunoscând urgența și importanța națională a lucrării. Autoritățile locale, atât din Sectorul 4 cât și Primăria Capitalei, au asigurat o contribuție de 20%.
Lucrările de consolidare au început în iunie 2025 și sunt structurate în patru etape distincte. Prima, care acoperă zona Hanului lui Manuc, s-a finalizat recent. Conform primarului Sectorului 4, Daniel Băluță, aproximativ 60% din proiect este deja realizat, iar lucrările sunt cu patru luni înainte de termenul inițial. Constructorii progresează simultan la trei dintre etape, explicând astfel avansul rapid al lucrărilor. Etapa a patra, care se va desfășura în Parcul Unirii, este planificată să înceapă în vara acestui an, fără restricții suplimentare de circulație, deoarece lucrările vor avea loc în zona verde. Termenul limită contractual pentru finalizarea întregului proiect este stabilit pentru vara anului 2027. Cu toate acestea, primarul Băluță a exprimat optimismul că, în funcție de condițiile meteorologice favorabile și cu aprobarea necesară pentru finanțare suplimentară din partea Guvernului, lucrările ar putea fi încheiate chiar până la sfârșitul anului 2026.
Notă importantă
Pentru locuitorii Bucureștiului și pentru cei care călătoresc frecvent prin capitală, șantierul de la Piața Unirii a generat un flux constant de frustrare și întârzieri. Deși restricțiile de trafic sunt frecvente în cadrul unor proiecte de această amploare, durata și complexitatea acestora testează des răbdarea cetățenilor. Mulți au simțit impactul asupra timpului petrecut în trafic și asupra rutelor obișnuite. Aceasta este o situație comună în Capitală, unde lucrările majore la infrastructură se întind pe perioade nelimitate. O sugestie utilă este să consultați mereu aplicațiile de trafic înainte de a porni la drum, chiar și pentru rutele uzuale, deoarece modificările pot apărea rapid. Speranța rămâne că, odată ce proiectul va fi finalizat, noua structură va oferi beneficii pe termen lung și va contribui la reducerea semnificativă a riscurilor de siguranță.













