Șobolanii din București ies la soare, mutație terifiantă în parc

Șobolanii din București ies la soare, mutație terifiantă în parc

Imagini care circulă pe rețelele de socializare prezintă șobolani care se plimbă fără grijă pe aleile parcului, evidențiind un comportament atypic pentru aceste animale, care sunt de obicei active noaptea. Un utilizator din grupul „LACUL TEI (CARTIER)” a distribuit o fotografie în care pot fi remarcați patru șobolani vizibil relaxați, fără intenția de a se ascunde. Această observație sugerează că în zonă există o colonie stabilă.

Locuitorii din apropiere se arată din ce în ce mai îngrijorați de această situație, temându-se că numărul șobolanilor va continua să crească și că aceștia s-ar putea răspândi în zonele rezidențiale. Prezența lor nu reprezintă doar o problemă de estetică, ci implică și riscuri pentru sănătatea publică, dat fiind că șobolanii pot fi purtători ai diverselor boli și microorganisme dăunătoare. Un internaut a remarcat că numărul rozătoarelor din zona respectivă este "exagerat de mult" și a menționat riscurile pe care le implică.

În fața acestei situații, bucureștenii au început să intervină, trimițând sesizări către autoritățile competente. Unii dintre aceștia au menționat că problema prezenței șobolanilor nu este recentă, ci a fost semnalată de ceva vreme. Este evidentă mobilizarea comunității, care își încurajează membrii să contacteze Primăria Municipiului București (PMB) și Administrația Lacuri, Parcuri și Agrement București (ALPAB). Adresele de email relatiipublice@pmb.ro și office@alpab.ro au fost recomandate pentru raportarea reclamațiilor. Un cetățean a confirmat că a primit o notificare din partea PMB, prin care se confirma înregistrarea sesizării sale, subliniind importanța numărului mare de plângeri pentru a determina o reacție serioasă din partea autorităților.

Problema șobolanilor nu este un incident singular pentru capitală. În ianuarie 2026, Primăria a alocat un buget de aproximativ 5,5 milioane de euro, echivalentul a circa 27,58 milioane de lei fără TVA, pentru un program integrat de combatere a dăunătorilor, pe parcursul anului 2026, inclusiv 8.201.604,14 lei pentru activitățile de deratizare. Aceste intervenții sunt planificate să se desfășoare pe toată perioada anului, însă au fost întâmpinate întârzieri în implementare.

În anii anteriori, s-au purtat discuții referitoare la gestionarea problemelor legate de populația de șobolani. De exemplu, în vara anului 2021, primarul de atunci, Nicușor Dan, spunea că nu există o evidență clară a numărului de șobolani din București și că nu consideră că ar fi existat o creștere semnificativă. Totuși, un expert în deratizare a avertizat că situația ar fi scăpat de sub control, estimând o populație de aproximativ 1,9 milioane de șobolani în absența unor măsuri eficiente.

De reținut

Cetățenii din jurul Parcului Circului se confruntă adesea cu probleme legate de igiena publică, iar apariția șobolanilor în timpul zilei generează frustrare constantă. Aceasta se dovedește a fi o problemă recurentă în multe parcuri din București, accentuată de hrănirea animalelor sălbatice și gestionarea inadecvată a deșeurilor, care oferă rozătoarelor acces la hrană. Pentru a ajuta la soluționarea situației, este recomandat să evitați hrănirea păsărilor sau a altor animale, deoarece resturile alimentare atrag și susțin populațiile de șobolani. Continuarea sesizărilor către autorități, cu detalii specifice și, dacă este posibil, dovezi fotografice, poate facilita procesul de intervenție și deratizare.


Radu Marinescu

Radu Marinescu are 34 de ani și s-a născut în cartierul Drumul Taberei din București. A crescut cu miros de tei pe bulevardele capitalei și cu sunetul tramvaielor în fundal. Cu un stil direct, onest și cu o pasiune reală pentru orașul în care trăiește, Radu documentează zilnic poveștile orașului așa cum sunt: nefiltrate, autentice și relevante. Este genul de jurnalist care vorbește de la egal la egal cu oamenii, fie că acoperă o conferință de presă la primărie sau face live de la un protest spontan din Piața Victoriei. Când nu scrie, îl găsești cu o cafea în mână, ascultând discuțiile din autobuz sau plimbându-se prin Cotroceni, în căutarea următorului subiect.